În acest an, byron, una dintre cele mai iubite trupe din muzica românească, împlinește 20 de ani de activitate și va sărbători acest moment printr-un turneu aniversar („7.305”) ce include 15 concerte în mai multe orașe din țară, cu o serie specială de patru concerte tematice în București. Sergiu Mitrofan, unul dintre membrii fondatori ai trupei byron, a acordat un interviu exclusiv pentru Libertatea, un interviu pe parcursul căruia a vorbit despre începuturile, prezentul și viitorul byron, inclusiv despre viitorul album ce va fi lansat anul viitor.
Concertele din turneul aniversar al trupei byron vor fi în perioada 30 octombrie-4 decembrie, după următorul calendar: Ploiești – Teatrul Nației – 30 octombrie; Brașov – Rockstadt – 31 octombrie; Constanța – Doors – 5 noiembrie; București – Hard Rock Cafe – 11 noiembrie; București – Quantic – 14 noiembrie; Suceava – Art Rock Cafe – 21 noiembrie; Botoșani – Grand Irish – 22 noiembrie; Iași – Cinema Victoria – 23 noiembrie; Târgu Mureș – Republic hub – 26 noiembrie; Baia Mare – Log Out – 27 noiembrie; Cluj – Form Space – 28 noiembrie; București – Expirat – 1 decembrie; București – Control Club – 2 decembrie; Oradea – Lokal – 3 decembrie și Timișoara – Casa Tineretului – 4 decembrie.
byron reprezintă una dintre cele mai stabile și originale prezențe din scena muzicală românească a ultimelor decenii. Înființată în 2006, trupa interpretează rock cu influențe variate și s-a dezvoltat în mod natural, creând în jurul creațiilor sale o comunitate extrem de loială și activă. byron s-a consolidat deja ca un reper în muzica românească de calitate. O formație care inspiră, oferind o muzică unică și versuri pline de inteligență. Pentru că muzica byron aduce emoții muzicale de ne
Citește șiAdrian Ilie și Milana strălucesc la Antena 1, 16 noiembrie 2026
Dincolo de scenă, byron inițiază și susține proiecte care încurajează lectura, ascultarea atentă a muzicii și întâlnirile directe cu publicul. Astfel, byron funcționează nu doar ca o trupă, ci ca un proiect cultural activ, ce își extinde constant dialogul cu comunitatea sa. Componența actuală a trupei byron este următoarea: Dan Byron (voce, chitară, flaut); Sergiu „6” Mitrofan (clape, chitară, voce); Dany Serrano (chitară); Laszlo Demeter (bass) și Andrei Ilie (tobe). Un foarte talentat muzician, Sergiu Mitrofan este unul dintre membrii fondatori ai trupei byron. A absolvit în 1998 Relații Economice Internaționale, în cadrul Academiei de Studii Economice din București.
După ce a activat în sectorul corporate, Sergiu Mitrofan s-a orientat către muzicii, având creștere profesională în proiecte precum Magica, Awake (tribut Dream Theater), Trooper,
Libertatea: Ai început să cânți la pian la vârsta de cinci ani și jumătate, iar profesoara ta, Pușa Andreescu, te-a ghidat în descoperirea melodiilor din Sunetul Muzicii. În ce măsură filmul Sunetul Muzicii ți-a insuflat pasiunea pentru sunetul muzicii?
Sergiu Mitrofan (zâmbește): Cum ai reușit să descoperi aceste detalii? Îmi pare captivant, pentru că și eu nu le am în memorie. Sunt recunoscător enorm atât pentru ea, ca instructor, cât și pentru părinții mei, care au depus efortul și m-au înscris la această școală de muzică. Consider că a fost o coincidență de a avea persoana potrivită la locul potrivit. Astfel, am reușit să ne înțelegem perfect. Este dificil să comparăm situația din acea perioadă cu cea actuală. Practic, este o altă
Ce emoții și sentimente ai trăit în 2006, când ai susținut cu byron primul concert la Lăptăria lui Enache, și ce sentimente și emoții resimți în prezent, după 20 de ani?
Au avut loc numeroase schimbări. În acea perioadă, eu nu făceam parte încă, am trecut prin diverse trupe și am acumulat numeroase experiențe muzicale. Însă pot afirma că primul concert la Lăptăria lui Enache din 2006 a reprezentat un punct de cotitură pentru întreaga noastră echipă și rămâne în memoria noastră
Sigur, la început ești foarte entuziast dacă vorbim desigur despre un proiect nou. Am plecat cumva ca un grup și treaba asta s-a perpetuat ulterior. Mi-a plăcut și îmi place foarte mult experiența asta. Am reușit să începem ceva chiar de la ziua zero și să vedem cum crește acest copil. Iar acum, după 20 de ani, când copilul deja depășește adolescența aproape, mă uit în urmă și mi se pare și puțin și mult. Timpul mi se pare că a trecut foarte repede, pentru că am și făcut extrem de multe lucruri, de-a lungul anilor.
În mod sincer, în acest moment încercăm să adunăm o versiune a istoriei noastre. Observăm că există o multitudine de detalii pe care le-am lăsat deoparte, inclusiv unele piese pe care le-am uitat complet. În plus, mă consider cel care deține arhiva, deoarece probabil sunt cel mai bine organizat în acest sens.
Și mă uit din când în când, am totul foarte clar notat. Poze și filmulețe și tot felul de înregistrări audio. Au fost atât de multe experiențe pozitive, încât chiar poți să consideri asta o viață de om. Sau măcar de hamster. Sau de pisică (Râde). S-au întâmplat extraordinar de multe lucruri și cred că urmează să se mai întâmple poate la fel de multe. În continuare ne place foarte, foarte mult să fim pe scenă. Altfel n-am face asta, evident. Că din muzică nu te îmbogățești. Dar simplul fapt că reușim și după mulți ani să facem exact ceea ce ne place și cum ne place și să facem extrem de puține compromisuri este ceva ce, sincer, eu mi-am dorit întotdeauna și aș putea să spun că e de invidiat, e minunat.
– Pe 30 octombrie începeți un amplu turneu aniversar în țară. Cum e structurat și gândit acest turneu special?
– Turneul se cheamă „7.305”. De ce acest nume? Sunt 20 de ani calculați în zile, evident. Începând cu 1 decembrie 2006 – când am avut primul concert – până la 1 decembrie 2026. Și ne-am gândit ca în București să facem un concert mare împărțit în patru. Deci în loc să facem un singur concert la Sala Palatului, o să facem patru concerte în patru locuri din București care ne-au ajutat foarte mult de-a lungul vremii, locuri unde ne place să cântăm: Hard Rock Cafe, Quantic, Expirat și Control. Vom face în aceste locuri câte un concert de vreo două ore fiecare. Toate sunt foarte diferite, deci nu se vor repeta piese. Unele vor fi acustice, vom avea invitați, vom avea membri vechi, o să fie tot felul de chestii interesante. Vom avea alte 11 concerte în țară. Va fi un turneu ca o sărbătoare a acestor 20 de ani de până acum. Noi suntem entuziaști, ca de obicei. Abia așteptăm concertele.
– Săptămâna asta veți lansa o nouă melodie, Euforia. E cumva preludiul unui viitor album?
– Sperăm să lansăm în 2027 viitorul album. Vom vedea dacă în primăvară sau în toamnă, dar lucrăm de ceva vreme la el. Este în mare măsură compus. Noi suntem la faza de aranjare acum. De data asta am înregistrat puțin altfel, adică nu am tras albumul în întregime. Ne-am gândit să scoatem niște single-uri pe parcursul anului, urmând ca restul albumului să-l înregistrăm și să-l scoatem undeva anul viitor. În momentul ăsta am pregătit o piesă nouă, se cheamă Euforia, ea este gata, o lansăm pe 23 octombrie pe toate platformele. O să aibă și un visualizer piesa nouă. Nu mai suntem în perioada de clipuri. Asta mi se pare cumva trist, că s-a pierdut povestea asta de clipuri. Nu prea mai are sens să mai faci clipuri. Discrepanța între cât de mult costă un clip și ce-ți mai aduce el în zilele noastre, o face nejustificată.
– Cum a fost procesul de închegare al trupei byron? Ce v-a unit atunci și ce vă unește acum?
– Toți eram însetați de cântat live. Bine, chestia asta nu s-a schimbat. Tuturor ne place în continuare să cântăm foarte, foarte mult pe scenă. Acum am început să fim un pic mai exigenți. Pentru că ne dorim să cântăm doar în niște condiții minime tehnice. Față de acum 20 de ani, când a început povestea byron, partea de tehnologie muzicală a evoluat incredibil. A trebuit să fim în ton cu realitatea înconjurătoare și să creștem împreună cu ea. Din fericire pentru noi, cred că am fost la locul potrivit în momentul potrivit încât să putem să rămânem peste ani. Ce mi-e frică mie acum este că sunt relativ puține trupe tinere și au mult mai puține șanse. Nu prea le văd, nu prea văd mulți venind din urmă care să fie și susținuți de public și să aibă și nebunia aia pe care am avut-o cu toții.
Și continuăm să activăm foarte mult, avem extrem de multe concerte, tot timpul suntem interesați să mai scoatem câte ceva nou, să mai schimbăm câte ceva. Avem foarte, foarte multe proiecte. Încercăm să fim prezenți în foarte multe modalități către fanii noștri pe piață. Acum trebuie să fii mult mai activ și mult mai transparent. Dan are un club de arte, Dany are un club de filme mai nou, am pus bazele unei biblioteci pentru tineri. Avem o inițiativă care se cheamă „byronii ascultă”, care este cam săptămânală și în cadrul căreia fiecare dintre noi recomandă ce ascultă. Avem inclusiv un newsletter. Încercăm cumva să ne organizăm baza de fani, să ne ținem aproape. În curând vom lansa YouTube Membership, varianta cu plată, ca un abonament, iar fanii vor primi tot felul de lucruri exclusive. Așa că avem activitate mare. Suntem cei mai ocupați șomeri din lume, așa-mi place să zic.
– În ce măsură a influențat menținerea esenței personalităților voastre longevitatea byron?
Am păstrat esența, iar în același timp toți am evoluat de-a lungul acestor ani. Îmi place foarte mult Dan, pentru că a reușit să dobândească multe cunoștințe. A urmat cursuri și a învățat, de exemplu, orchestrare simfonică, precum și modul de a compune pentru o orchestră simfonică. Astfel, am reușit să lansăm albumul „Minunata lume nouă”, care conține înregistrarea concertului nostru din anul precedent la Sala Palatului. Cei mai importanți, Dan a scris integral partea de orchestrare, bazându-se pe piesele existente.
Consider că toți am progresat considerabil de la 2006. În ceea ce privește configurația inițială, doar eu și Dan am rămas. Totuși, există și colegi care colaborează cu noi de mult timp. Fiecare instrumentist aduce elemente proprii. Fiecare trebuie să-și impună o notă distinctă în muzica pe care o creează. Și consider că acest lucru este foarte benefic. În prezent, avem o combinație de succes.
– În situația în care ar fi necesar să comprimi esența și atmosfera trupei byron într-o singură sintagmă sau frază, ce ar fi acea sintagmă/frază?
– Cred că e foarte important să te înțelegi cu oamenii. Pentru că cel mai mult timp nu îl petreci pe scenă, nu îl petreci la repetiții, ci îl petreci în dubă. Iar duba unește spiritele. (Zâmbește)
– Pentru ce piesă byron a considerat procesul creativ cel mai complicat?
Unele piese rămân în așteptare de ani de zile, căutând un spațiu potrivit pentru a se exprima. În exemplul meu, Cântec de Leagăn, lansat pe albumul Nouă, a fost compus cu mult timp în urmă, în forma sa inițială. Melodia a evoluat de-a lungul anilor până la această versiune, găsind în final locul său.
În ceea ce privește colaborările noastre muzicale, consider că melodia „Consumatori de vise” a suferit cea mai grea dezvoltare, plină de obstacole. A traversat numeroase iterații, lipsa refrenului și diverse metode de structurare a versurilor au complicat procesul, însă în final reușim să o finalizăm. Astfel, a devenit un hit și o piesă emblematică.
Doresc să mă exprim puțin despre viitorul album, deoarece, asemenea proiectului Nouă, am organizat o sesiune de compoziție, însă în realitate a fost predominant orientată spre aranjare. Într-un sat mic din Transilvania, Cincșor, am petrecut o săptămână într-un hambar. Această experiență îmi pare extrem de interesantă, pentru că fiecare zi alături de echipă presupune activități diferite.
În momentul în care tu îți stabilești că acea săptămână nu ai serviciu, nu ai nimic, nu ai absolut nimic altceva de făcut și te concentrezi exclusiv pe aranjat piese și mâncat, că asta e tot ce am făcut, ești de o eficiență înfricoșătoare. Ne-am speriat, efectiv, am reușit să facem șapte piese în șapte zile, ceea ce este extrem de mult pentru cum lucrăm noi de obicei.
A fost o decizie extrem de practică să ieși din rutina zilnică, plină de obiceiuri și responsabilități, și să reușești să aloci cinci sau șase intervale diferite, pentru că fiecare dintre noi trăiește într-un mod complet diferit. Este o activitate de grup care funcționează dacă reușești să o structurezi în acest fel.
În ce măsură România vă inspiră și vă afectează emoțional în timp ce compuneți melodii?
– Să știi că suntem foarte îngrijorați. Însă dacă ajungi să pierzi speranța despre ce urmează să se întâmple, nu te apuci să mai faci nimic. Cred că noi suntem totuși niște persoane optimiste. De exemplu, Dan. El a reușit să se extragă destul de tare de pe partea de social media. În sensul că tot ce face este să-și posteze ce are el de postat și să nu mai facă acel doom-scrolling despre care vorbim cu toții. Algoritmul probabil că favorizează știrile neplăcute.
Poate dacă am reuși să ne extragem puțin mai mult din feed-ul ăsta interminabil de vești proaste, cu toții am fi ceva mai puțin preocupați de negativ. Altfel, sincer, România mi se pare un loc surprinzător, mai ales în ceea ce privește muzica. Nu știu dacă noi am fi ajuns aici unde suntem, într-o altă țară, sincer. Nu pentru că n-am fi noi buni sau altceva, dar concurența este extrem de mare. Și sacrificiile pe care trebuie să le faci par mult mai mari, de fapt, față de noi. În plus, una este să cânți în engleză, am experimentat-o pe propria piele, și alta este să te exprimi în limba ta, pe care o cunoști foarte bine și prin care poți să comunici mult mai eficient.
– Spuneai că te îngrijorează foarte mult România. Ce te îngrijorează cel mai mult?
În mod sincer, aș prefera ca întotdeauna să nu apară dilema unui Roexit. Îmi identific identitatea ca european și am avut mereu această perspectivă. În plus, fiecare dintre aceste relatări, în opinia mea, reprezintă o eroare. De asemenea, consider că există un deficit semnificativ de bun-simț în România, în sensul de a avea capul pe umeri.
Eu mă definesc ca muzician, nu ca politician. Problema
COMENTARII / 0