Sezonul bronșiolită a sosit: VSR ascunde pericole, medici avertizează

Virusul Sincițial Respirator (VSR) nu mai rămâne doar un termen tehnic din cărțile de medicină, ci reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică a României

VSR este prima cauză de spitalizare prin bronșiolită la sugari.

VSR reprezintă prima cauză de spitalizare prin bronșiolită în rândul sugarilor și o sursă importantă de complicații severe la vârstnici.

Citește șiNu contează doar câte ore dormi. Un studiu pe 23.000 de persoane arată de ce ora la care te culci poate afecta sănătatea mintală

David, un copil de 3 ani, se confruntă într-o grădiniță normală din București cu dispariția bruscă a partenerului său de joacă. Marc, cel mai bun prieten al său, a lipsit de la activități pentru o perioadă de două luni. Părinții și educatoarea nu au reușit să descopere motivele până când mama lui a postat pe grupul părinților: sora lui mai mică, Eva, de doar trei luni, a fost internată aproape o lună în stare gravă din cauza infecției cu Virusul Sincițial Respirator (VSR).

„Am aflat că în grădiniță mai fuseseră cazuri de VSR, dar nimeni nu a spus nimic până când nu a apărut un caz grav. Mulți părinți nici măcar nu știu ce este VSR. Trebuie să le vorbim oamenilor pe înțelesul lor. Ei nu înțeleg de multe ori riscul de a face o formă severă. Lipsește sprijinul din școli, lipsesc medicii și asistenții școlari. De la grădiniță sau școală nu se mai cere o situație actualizată a imunizărilor”, a atras atenția Luminița Vâlcea, mamă și președinte al Asociației Vocea Pacienților- Vocea familiilor în deciziile de prevenție: experiențe și soluții. Dincolo de cazul Evei și al lui Marc, astfel de scenarii dramatice sunt întâlnite zilnic în camerele de gardă și sunt evocate frecvent de medicii pediatri, inclusiv de prof. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, INSMC „Alessandrescu-Rusescu, care vorbește despre copii mici care ajung la spital luptându-se pentru fiecare gură de aer după ce au preluat virusul de la frații mai mari veniți din colectivitate.

„Bogdan este un pacient pe care l-am avut în gardă și pe care îl am în minte de fiecare dată când le vorbesc studenților mei despre VSR. Dacă coborâm la vârsta sub un an, 1 din 28 de decese la nivel mondial sunt produse de acest virus. Sau gândiți-vă la Ioana, adusă cu SMURD-ul, cu o frecvență respiratorie de peste 60 pe minut, wheezing audibil fără stetoscop și un scor de severitate extrem de mare, care a ajuns direct în terapie intensivă. Acesta este VSR-ul real,” a subliniat prof.dr. Mihai Craiu, în cadrul unei mese rotunde cu tema Virusului Sincițial Respirator.

Luminița Vâlcea a relatat că, odată ce fiul ei a suferit pierderea temporară a partenerului de joacă, ea a inițiat campania de conștientizare „David și Marc Înțeleg VSR – Primul Sezon Respirator”.

Alături de ea, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), subliniază falia imensă dintre ce se întâmplă în spitale și prevenția din comunități.„Prevenția este mult mai eficientă și mai puțin costisitoare, dar pierdem vieți sau rămânem cu copii cu boli cronice. În afară de curicula școlară, educația sanitară nu există. Trebuie să schimbăm mentalitatea și să dăm posibilitatea medicului de familie să se implice mai mult.”

Infecția cu VSR provoacă, de asemenea, probleme la sugarii sănătoși născuți la termen.

VSR nu cauzează doar afectări severe la copiii prematuri sau la cei cu afecțiuni cronice, contrar credinței larg răspândite. Datele medicale demonstrează categoric că această idee este falsă.

„Sugarul născut la termen, eutrofic, are riscul cel mai mare. Ne adresăm unei populații la care nu ne-am fi așteptat să fie atât de expusă. Până la 57% din decesele cauzate la nivel mondial de VSR sunt date la sugari sănătoși. Până la vârsta de 2 ani, aproape toți copiii trec prin infecția cu VSR.”, a explicat prof. univ. dr. Roxana Nemeș, medic pneumolog. Evoluția bolii poate fi imprevizibilă, vârful de severitate al afecțiunii fiind înregistrat adesea în zilele 4-5 de boală.

„Vârful maxim al bolii nu este în primele zile la sugarul mic, ci începând cu ziua 4-5. Bronșiolita asociată VSR are o severitate clinică mai mare, cu saturații scăzute de oxigen și o durată medie de spitalizare de 8 zile. Din păcate, nu putem prezice care sugar va evolua spre o formă severă”, a spus prof. univ. dr. Oana Falup-Pecurariu, președinta Societății Naționale de Boli Infecțioase Pediatrice, medic la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov.

Nou-născuții constituie grupul cel mai vulnerabil la acest virus, subliniază prof. dr. Simona Vlădăreanu, președinta Societății Române de Medicină Fetală și Neonatală.

Nou-născutul se află în perioada de vulnerabilitate maximă. Imunitatea

Vârstnicii afectați de VSR: partea ascunsă a icebergului

VSR nu reprezintă exclusiv o afecțiune pediatrică. În cealaltă extremitate a spectrului de vârstă, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și cei cu comorbidități prezintă forme deosebit de grave.

„Infecția cu VSR este cea mai apropiată de gripă din perspectiva severității, complicațiilor și mortalității. Studii arată că la vârstele extreme, mortalitatea poate fi chiar mai mare decât în gripă. Este o boală subestimată pentru că nu testăm suficient. După pandemie, secțiile de adulți sunt pline de vârstnici cu infecții prevenibile prin vaccinare”, a spus prof. dr. Victoria Aramă, medic primar Boli Infecțioase, șefa secției de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, președinta Societatea Română pentru Strategii Vaccinale și Promovarea Sănătății (SRSVPS).

În contextul datelor recente privind infecția cu VSR în România, conf. univ. dr. Adrian Pană, director al Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică de la Institutul Național de Sănătate Publică, afirmă că acestea ilustrează doar

„vârful icebergului”

:

„Datele de supraveghere sunt subestimate cronic. La grupa de peste 65 de ani, 11% din episoadele spitalizate necesită terapie intensivă și ventilație mecanică. Până nu vom raporta și testa corect, nu vom avea o imagine reală.”

Prevenția economisește bani și salvează vieți

Îngrijirea pacienților cu forme severe în instituțiile medicale implică cheltuieli colosale, depășind considerabil fondurile alocate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Perioada medie de internare pentru aceste infecții se situează la 7-8 zile, însă intervalul variază semnificativ, de la o singură zi până la 30 de zile, potrivit informațiilor oferite de prof. dr. Simin Aysel Florescu, manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București.

„Un caz grav la terapie intensivă ajunge la costuri de peste 38.000 de lei. Am prefera să nu avem în spitale boli prevenibile prin vaccinare. Impactul financiar pe spitale este catastrofal, sumele rambursate nu mai acoperă cheltuiala reală.”, a afirmat prof. dr. Simin Aysel Florescu.

De cealaltă parte, eficiența profilaxiei este demonstrată direct în practica medicală: Dr. Carmen Pavelescu, medic specialist pediatrie, asistent universitar boli infecțioase, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București, a raportat 0 spitalizări dintr-un lot de 136 de sugari imunizați cu anticorpi monoclonali și urmăriți în ambulatoriu.

„Nu vaccinurile salvează vieți, ci vaccinarea salvează vieți. În practica mea, din 136 de sugari imunizați cu anticorp monoclonal, deși 20 au fost testați pozitiv pentru VSR, am avut zero spitalizări. Toți au putut fi tratați în ambulator. Obiectivul nu este să promitem zero infecții, ci să prevenim drumul către severitate și terapie intensivă,” e de părere medicul pediatru.

În context internațional, modelele utilizate în Spania și Chile indică o reducere a cazurilor severe și a spitalizărilor la sugari, scăzând de la 80% la 95%, a precizat prof. dr. Oana Săndulescu, director medical de boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”.

Prevenirea infecției cu Virusul Sincițial Respirator se realizează prin două modalități principale: imunizarea activă, efectuată prin vaccin, și imunizarea pasivă, realizată cu ajutorul anticorpilor monoclonali. Deși imunizarea pasivă este indicată în special pentru protejarea tuturor bebelușilor, inclusiv a celor care nu se încadrează în categoriile de risc (născuți la termen, fără complicații la naștere sau comorbidități), accesul rămâne în prezent o provocare.

Medicii cer:

Compensarea și accesul rapid: Se finalizează procedurile legislative ce permit compensarea anticorpilor monoclonali pentru nou-născuți și distribuirea vaccinului VSR către gravide și vârstnici.

Diagnostic fără cost și rapid: Echiparea cabinetelor medicilor de familie și a filtrelor/UPU cu teste rapide antigenice combinate (Gripă / COVID / VSR).

Campanii naționale de educație: Se trece de la o sugestie pasivă la o solicitare activă adresată părinților și populației vulnerabile, înainte ca sezonul respirator să înceapă.

În absența unei măsuri preventive corespunzătoare, tinerii pot termina cu complicații pulmonare permanente. Pot apărea frecvent sunete de hârâială în piept (wheezing), o sensibilitate sporită a căilor respiratorii, un pericol semnificativ de a dezvolta astm bronșic și o funcție respiratorie diminuată. Numărul ridicat de infecții cu VSR conduce rapid la supraîncărcarea camerelor de gardă și a cabinetelor medicale. Acest lucru implică vizite multiple la medic, frică și anxietate intensă pentru părinți, insuficiență de locuri în terapie intensivă pediatrică și administrarea nejustificată sau excesivă de antibiotice.

Conform punctului de vedere al prof. dr. Mihai Craiu,

„Vaccinarea este ca mersul la școală. Niciun sistem imunitar nu intră în viață pregătit”