Sfârșitul lumii a devenit o nouă obsesie pe rețelele sociale, unde avertismentele despre posibile catastrofe îi determină pe tot mai mulți oameni să își facă provizii de alimente, apă și generatoare. De la conflictele geopolitice și amenințările inteligenței artificiale până la incertitudinea economică, temerile privind viitorul alimentează scenarii apocaliptice devenite virale. Un cercetător explică pentru Axios ce se ascunde în spatele acestui fenomen.
Conversiile din spațiul virtual alimentă predicții virale privind prăbușirea societății, pe fundalul unei neliniști tot mai mari legate de viitor. Totuși, cel mai probabil, omenirea nu va fi pierdută mâine, scrie pulicația.
Michael Mills, Universitatea din Kent, care investighează de peste zece ani fenomenul pregătirii pentru scenarii apocaliptice, a afirmat că temerile actuale legate de sfârșitul lumii nu se referă neapărat la un anumit scenariu catastrofal.
Citește șiVideo Exclusiv Imagini filmate imediat după accidentul cu 86 de mașini din Bulgaria. Martor: „Am rămas șocat. Foarte, foarte rău”
„În cele mai multe cazuri, este o reacție generală la incertitudine”
a precizat Mills.
Cercetătorul a observat că, în timp ce adepții supraviețuirii din epoca Războiului Rece se concentra pe pericolul unui conflict nuclear, persoanele care se pregătesc în prezent pentru posibile catastrofe se îngrijorează de terorism, dezastre climatice, amenințări geopolitice și tehnologii emergente.
„o preocupare complexă, cu multiple fațete, legată de incertitudine”
În ultimele săptămâni, articolele care au ajuns la status viral au încurajat în mod repetat cetățenii din toate colțurile globului să acumuleze alimente și apă, conform unor recomandări similare emise de diferite guverne și de avertismentele puse în valoare de Dan Bongino, fostul director adjunct al FBI.
„Ce știe guvernul și nu ne spune?”
Subiectul a căpătat o asemenea amploare încât președintele Donald Trump a fost întrebat despre el într-un interviu acordat luni. Trump a declarat că americanii nu trebuie să își facă provizii, deoarece Statele Unite se află „într-o situație bună”. „Suntem puternici. Avem o armată extraordinară și nu ne vom confrunta cu asemenea probleme”, a afirmat președintele american.
Tucker Carlson, comentator conservator cu 17,9 milioane de urmăritori exclusiv pe X, a postat duminică seară un mesaj amplu în care afirmă că premierul israelian Benjamin Netanyahu exercită presiuni asupra lui Trump pentru a iniția noi atacuri împotriva Iranului după alegerile din jumătatea mandatului, posibil chiar prin utilizarea unei arme nucleare. Este important de menționat că Carlson a făcut anterior predicții similare privind scenarii apocaliptice care nu s-au materializat.
Un proiect al Pentagonului, dezvăluit recent de mass-media, prevede ca bazele militare din Statele Unite să fie pregătite să funcționeze autonom timp de cel puțin 90 de zile. Această veste a stârnit îngrijorare în rândul unor cetățeni, care s-au pus la întrebare:
„Ce știe guvernul și nu ne spune?”
Ce motive stimulează anxietatea legată de sfârșitul lumii.
Temerile referitoare la instabilitatea financiară, la creșterea vertiginoasă a cheltuielilor pentru servicii medicale, la lipsa fondurilor de urgență și la credința că tinerii nu mai pot achiziționa o locuință, alimentă și sentimentul că situația nu se îmbunătățește.
Pe lângă toate aceste aspecte, se adaugă și inteligența artificială, care poate provoca dispariția a mii de locuri de muncă, poate facilita un atac cibernetic sau poate fi exploatată pentru crearea unui agent biologic periculos, cu potențial letal.
Mai există și contextul geopolitic: conflictele, genocidul și șansa unui război global, în timp ce China persistă în amenințarea față de Taiwan, iar zvonurile privind reînceperea războiului cu Iranul, printr-o serie nouă de atacuri din partea Statelor Unite și Israel, se intensifică.
Incertitudinea politică poate stimula, la rândul ei, cultura predicțiilor apocaliptice, mai ales în perioada alegerilor majore. Mills a precizat că mișcarea persoanelor care se pregătesc pentru catastrofe, numite „preppers”, a avut în trecut o orientare predominantă spre dreapta. Aceste temeri au crescut în timpul administrațiilor Obama și Biden, însă s-au redus pentru unii după victoria lui Trump în 2016.
În perioadele electorale, „când poate părea adesea că totul este în joc […], nu știm în ce direcție se vor îndrepta lucrurile, iar această incertitudine se amplifică în mod firesc”, a explicat cercetătorul.
Pregătirea pentru o catastrofă nu presupune automat că individul susține teorii conspiraționiste. Autoritățile guvernamentale avertizează adesea cetățenii cu privire la posibile dezastre, de exemplu atunci când recomandă evacuarea înainte de apariția unui uragan.
Mills diferențiază între pregătirea standard pentru situații de urgență și conceptul „prepping”, care de obicei implică măsuri pentru catastrofe ce pot dura săptămâni, luni și, uneori, chiar și mai mult.
Nimeni nu poate prezice ce fel de catastrofă, dacă va exista vreun eveniment, ar putea apărea. Totuși, sentimentul de a fi pregătit și de a deține provizii suficiente pentru a rezista câteva zile fără electricitate poate face ca ideea de a trăi în întuneric să fie puțin mai puțin înfricoșătoare.
COMENTARII / 0