„Și” vs „Sau”. NATO vrea să pună combaterea Rusiei pe primul loc și să reducă efectivele pentru misiuni în străinătate (Politico)

Aliații NATO iau în considerare cea mai amplă revizuire a planificării lor militare din ultimele cel puțin două decenii – prioritizând combaterea Rusiei în detrimentul...

Aliații NATO iau în considerare cea mai amplă revizuire a planificării lor militare din ultimele cel puțin două decenii – prioritizând combaterea Rusiei în detrimentul furnizării de trupe de rezervă pentru teatre de operațiuni precum Irak și Afganistan, scrie Politico.

32 de state membre ale NATO au demarat discuții privind obiectivele viitoare de capacitate ale alianței, care determină armamentul și forțele pe care partenerii le-ar livra în cazul unui conflict, precum și responsabilitatea financiară aferentă.

În conformitate cu proiectul de planificare documentar, nu se așteaptă ca partenerii să asigure forțe suficiente pentru a conduce un conflict major în Europa și pentru a opera simultan mai multe misiuni de gestionare a crizelor, conform patrui NATO diplomați familiarizați cu documentul, cărora li s-a oferit anonimatul pentru a furniza informațiile. În schimb, aceștia au subliniat că planificarea se va concentra pe satisfacerea cerințelor unui singur scenariu sau pe celălalt.

Citește șiRomânia și Polonia, „doi piloni ai stabilității” pe flancul estic al Europei, afirmă șeful diplomației române la televiziunea poloneză

Propunerea evidențiază o perspectivă clară, potrivită declarației lui Camille Grand, fost asistent al secretarului general al NATO pentru investiții în domeniul apărării, că, indiferent de circumstanțe, o criză majoră în Europa va prevala asupra tuturor celorlalte priorități sau evenimente pentru alianță, a menționat, conform raportului de la Politico.

„o înțelegere foarte clară a faptului că, indiferent de situație, o criză majoră în Europa va devansa orice alte priorități sau evenimente pentru NATO”

Această direcție este în concordanță cu presiunile impuse de SUA pentru ca alianța să își redirecționeze misiunea fundamentală către apărarea Europei, un concept pe care Washingtonul îl denumește NATO 3.0.

Negocierile se desfășoară în jurul unui document denumit Îndrumar Politic (Political Guidance – eng.), componentă a unui proces de patru ani ce se va încheia cu aprobarea de către aliați a noilor standarde privind capacitățile militare până în 2029. Se estimează că partenerii vor încheia un acord până în luna februarie.

În scenă se află echipamentele pe care partenerii le vor avea gata – și nivelul de credibilitate al descurajării față de Moscova – în contextul în care autoritățile europene au avertizat de mai multe ori despre posibilitatea unei incursiuni ruse în teritoriul NATO până în 2029. Restricțiile bugetare tot mai accentuate privind cheltuielile de apărare vor face, probabil, acest proces mai dificil.

„Întregul ciclu va fi mult mai strict analizat decât cele anterioare… guvernele vor să se asigure că banii lor sunt cheltuiți cu înțelepciune”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul NATO.

„Este un demers semnificativ în actualul context geopolitic al unei Rusii aflate în proces de reconstituire a forțelor.”

NATO nu a dat un răspuns cererii Politico de a oferi un comentariu asupra informațiilor.

Două termeni, multiple repercusiuni

Aliații se află în fața unei decizii dificile: să abandoneze sau să păstreze cerința lungă durată de a menține forțe suficiente atât pentru un conflict major în Europa, cât și pentru diverse operațiuni de gestionare a crizelor în afara teritoriului NATO.

Proiectul de document ar înlocui acel „și” cu un „sau”, solicitând efective pentru un scenariu ori pentru celălalt, în loc de ambele.

Până în acest moment, proiectul de text a ales varianta „sau”, au declarat diplomații din NATO, subliniind că discuțiile sunt încă în fază incipientă.

Un diplomat de rang înalt, al cincilea din cadrul NATO, a declarat:

„Va fi dificil”

și a adăugat:

„Este o diferență uriașă dacă alegi «și» sau «sau».”

„Nimeni nu sugerează că renunțăm la capacitatea de a desfășura operațiuni de răspuns la criză”, a adăugat oficialul NATO de rang înalt. „În cele din urmă, stabilirea destinației (trupelor) este o decizie politică.”

Modificarea nu ar determina în mod direct schimbări în activitățile existente în exterior, precum cele ale NATO în Kosovo sau în Irak. Totuși, discuția aduce consecințe semnificative pentru alianță, întrucât exigența de a contempla ambele situații există de 20 de ani.

„NATO a finalizat cercul”

După Războiul Rece, alianța și-a direcționat atenția în principal spre operațiuni din afara spațiului euroatlantic, precum cele din Kosovo, Irak și Afganistan. Totuși, invazia masivă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a obligat alianța să reordoneze prioritățile privind apărarea europeană.

Oana Lungescu, asociată de cercetare la Royal United Services Institute din Londra și fost vorbitor oficial NATO, a declarat pentru Politico:

„NATO a închis cercul”

„Este firesc ca efortul principal al NATO, ca alianță defensivă, să fie descurajarea unei Rusii agresive și menținerea siguranței Europei, mai ales în condițiile în care SUA își reduc angajamentul.”

Conform declarațiilor a doi diplomați NATO, istoria arată că statele din Europa de Sud au promovat parteneriatele în cadrul alianței și au gestionat crizele, în timp ce SUA, țările nordice și cele din prima linie sunt mai degrabă susținători ai prioritizării apărării împotriva Rusiei.

În anul 2010, NATO a stabilit oficial trei obiective principale: apărarea colectivă, colaborarea cu state terțe și securitatea prin cooperare, completată de gestionarea crizelor.

„Nu aș vrea să stau pe un astfel de scaun”

Susținătorii care susțin păstrarea ambiției duble consideră această alegere ca pe un semn că NATO nu uită alte misiuni esențiale, au declarat cei doi diplomați.

În contrast, susținătorii unei reevaluări a cerințelor adiționale subliniază bugetele restrânse de apărare, importanța de a se focaliza pe descurajarea Rusiei și necesitatea de a aloca resursele în contextul în care SUA ia în considerare o diminuare a efectivelor sale în Europa.

Washingtonul a exercitat presiuni asupra aliaților pentru a renunța la operațiunile din afara spațiului euroatlantic, inclusiv misiunea sa de consiliere în Irak. În schimb, dorește ca europenii să plătească mai mult pentru propria apărare și să se concentreze pe protejarea teritoriului alianței.

Pentagonul planifică să anunțe în luna următoare o reevaluare a prezenței sale în Europa, un proces care ar putea presupune o retragere a unei porțiuni de trupe.

Camille Grand, actual director al grupului de lobby ASD din sectorul apărării, a comparat echilibrul NATO între cele trei misiuni esențiale cu un scaun cu trei picioare, subliniind că modificarea propusă ar putea lăsa alianța

„ușor dezechilibrată… nu sunt sigură că aș vrea să stau pe un astfel de scaun”

COMENTARII / 0