Procesul de evaluare digitalizată a examenelor naționale în România, care începe în anul 2024, presupune scanarea lucrărilor în cadrul centrelor de examen, urmată de corectarea acestora pe o platformă securizată de către un grup de profesori aleși în mod aleatoriu, de obicei din diferite județe, informează Mediafax.
În cadrul procesului de evaluare, profesorii asistenți utilizează echipamente specializate pentru a scana lucrările elevilor, procedură care are loc în prezența acestora, la momentul predării.
Articolul își continuă prezentarea mai jos.
Citește șiCutremur puternic 6,6 în Noua Caledonie la 10 km adâncime
După aceasta, toate lucrările sunt transferate pe o platformă protejată Ministerului Educației și sunt anonimizate automat.
Expresia „un cap de păsărică” îi caracterizează pe personajul în cauză. Acesta este descris cu această trăsătură fizică distinctivă.
„Personajul avea un cap de păsărică”
Această imagine evocă o înfățișare deosebit de originală și atrăgătoare.
Unele rezultate nesatisfăcătoare au fost înregistrate în cadrul evaluării la limba română, după cum reiese din exprimarea nesigură și lipsită de precizie a elevilor, care au demonstrat cunoștințe limitate de gramatică.
Simularea la Română a scos la iveală câteva perle remarcabile.
„Personajul avea un cap de păsărică”
este una dintre afirmațiile care au atras atenția.
În același timp,
„În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”
reprezintă o altă declarație surprinzătoare.
Mai mult,
„Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia”
constituie un exemplu elocvent.
Un personaj ciudat este descris cu un cap de păsărică și niște șoareci poziționați deasupra genunchilor.
„Omul era îmbrăcat căcăcios, așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”
arată că îmbrăcămintea sa era sărăcăcioasă, fiind similară cu cea a unui personaj cunoscut.
O altă descriere spune că
„Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (cioareci, n. red.) deasupra genunchilor”
.
Călătoria are succes în funcție de proviziile alimentare, după cum se spune într-o perle de la simularea la Română.
„Reușita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”
.
De fapt, nu a oferit o explicație clară despre natura unui text scris de Blaga.
„Nu ne-a predat ce e un text blagian”
Blaga a fost sursa de inspirație pentru un exercițiu care a generat controverse în rândul elevilor și profesorilor.
O formulare ambiguă din partea cadrelor didactice a dus la perplexitate în rândul elevilor, care au avut sarcina de a interpreta un text al lui Blaga și de a utiliza termenul „blagian”, un cuvânt care a creat dificultăți considerabile pentru aceștia.
În urma acestui incident, se remarcă importanța clarității în redactarea cerințelor pentru a evita astfel de situații.
O remarcă sugestivă a fost făcută de unul dintre elevi: Nu posed cunoștințe despre caracteristicile unui text scris de Blaga.
Nu li s-a oferit nicio explicație în acest sens.
O emoție deosebită este provocată de ideea de a te căsători cu un copac, așa cum se întâmplă în textul de origine belgiană.
Paștele este subiectul acestei poezii. Un rol deosebit îl joacă albinele în imaginația poetului, care
„sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”
.
Structura poetică prezintă o caracteristică unică în ceea ce privește rima, fiind specificat că „Rima din prima strofă este încrucișată”.
Șapte cuvinte și o cratimă reprezintă măsura primelor două versuri, potrivit declarației.
Poezia descrie un scenariu în care un copac se află într-o stare de somn divin, refuzând să fie trezit din ia.
Simularea la Română a scos la iveală opinii interesante despre un anumit poem.
Interpretarea unor fragmente a scos la lumină idei precum: „Personajul avea un cap de păsărică” sau „În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”.
O altă perspectivă asupra poeziei ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din iaz.
Astfel de asociații neobișnuite au fost semnalate în cadrul simulării.
La un anumit exercițiu, copiii au trebuit să realizeze o comparație între poemul intitulat „Trezire” și un text publicat în revista „Dilema Veche”.
Lucian Blaga și Cristina sunt două entități care împărtășesc o preocupare comună legată de albine și faguri. În timp ce Lucian Blaga își exprimă această fascinație prin intermediul poeziei, o abordare artistică, Cristina a ales o cale mai practică, creând un site web la adresa www.dilemaveche.ro.
O poziție flexibilă este cea pe care o adoptă aceasta, fiind pregătită să-și revizuiască opiniile în funcție de circumstanțe.
„Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul”
Se pare că sistemul de evaluare a fost subiectul discuției. Metodologia de notare a fost criticată pentru subiectivitatea sa. Rezultatele obținute de elevi par să fi fost influențate de factori externi. În cadrul simulării, au existat opinii divergente privind modul de notare.
În procesul de evaluare, fiecare lucrare este analizată de către doi profesori, care lucrează în mod independent unul de celălalt, indiferent dacă este vorba despre o simulare sau un examen propriu-zis.
Procesul de evaluare se desfășoară prin acordarea unor note de către fiecare evaluator, note care sunt stabilite în conformitate cu un barem de evaluare.
Acest barem servește drept ghid pentru evaluatori în ceea ce privește atribuirea punctajelor.
În situația în care diferența dintre punctajele acordate de cei doi evaluatori este de cel mult un punct, nota finală este determinată de media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără aplicarea rotunjirii.
În cazul în care diferența dintre evaluări este mai mare de 1 punct, lucrarea este supusă unei a treia evaluări efectuate de alți doi profesori.
Lucrările sunt transmise evaluatorilor din mai multe județe prin intermediul unei platforme digitale. Măsuri tehnice stricte sunt implementate pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal.
Un eșec major a avut loc în cadrul evaluării la disciplina de limba română.
Anul trecut, un număr de 58.000 de copii au obținut mai puțin de 5 la disciplina română.
Un procent semnificativ de elevi, anume 42%, nu au fost în măsură să redacteze un text de minimum 150 de cuvinte.
42% nu au reușit să scrie o compunere de cel puțin 150 de cuvinte.
53% dintre cei evaluați au înregistrat eșecuri în ceea ce privește gramatica, demonstrând incapacitatea de a distinge între formele „ia-ți” și „i-ați”, precum și de a articula corect substantivul „copii”. 53% au eșuat la gramatică: nu știu diferența dintre „ia-ți” și „i-ați” și nu știu să articuleze substantivul „copii”.
Procentul de 85% dintre cei care au participat la examen demonstrează incapacitatea de a-și susține coerent punctul de vedere. Nivelul de argumentare a fost considerat nesatisfăcător pentru majoritatea candidaților. 85% dintre candidați nu au dovedit că sunt capabili să argumenteze în mod coerent o opinie.
COMENTARII / 0