Tulburările digestive sunt extrem de comune, însă interpretarea lor poate fi destul de complexă. Simptome cum ar fi balonarea, durerile în zona abdominală sau schimbările în ritmul tranzitului intestinal pot fi considerate minore, dar uneori pot masca probleme grave de sănătate. Potrivit Dr. Cristina Pojoga, medic specialist în gastroenterologie, este esențial să se cunoască diferențele cheie dintre sindromul intestinului iritabil și condiții mai grave, precum cancerul colorectal, precum și când este cazul să ne îngrijorăm cu adevărat.
Stresul și intestinul sunt mai strâns legate decât se crede, iar sindromul de intestin iritabil reprezintă o tulburare funcțională care afectează milioane de oameni. Acest sindrom este o afcțiune gastrointestinală frecventă, caracterizată prin dureri abdominale și modificări ale tranzitului intestinal.
Funcționalitatea digestivă este afectată de sindromul de intestin iritabil, potrivit dr. Cristina Pojoga, care subliniază că intestinul nu prezintă leziuni vizibile, însă funcționează anormal. Această condiție medicală are o prevalență de 10 până la 15 procente la nivel global și reprezintă una dintre principalele motivații pentru care pacienții consultă un gastroenterolog.
Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic
Simptomele predominante se manifestă prin durerile abdominale, senzații de balonare, episoade de diaree ori constipație, sau chiar alternanța acestor tulburări. Un fapt mai puțin cunoscut este conexiunea directă dintre sistemul nervos central și aparatul digestiv.
„Există o legătură directă între creier și intestin (axa creier-intestin)”
, afirmă specialistul în gastroenterologie.
Simptomele pot fi exacerbate de stres, care are efecte variate asupra tranzitului intestinal, precum accelerarea acestuia, rezultând diaree, sau încetinirea lui, ducând la constipație.
În plus, stresul poate amplifica atât durerile cât și balonarea.
Studiul științific publicat în World Journal in Gastroenetrology subliniază importanța conexiunii dintre creier și intestin, arătând că stresul psihologic are un impact direct asupra simptomelor sindromului de intestin iritabil. În plus, cercetarea avertizează că anumite afecțiuni gastrointestinale, precum giardioza, intoleranța la lactoză, creșterea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire și boala celiacă, prezintă simptome similare cu cele ale Sindromului de intestin iritabil (SII), ceea ce poate duce la
diagnosticări greșite
și la confundarea acestora cu sindromul de intestin iritabil.
Unele alimente sunt cunoscute pentru a accentua simptomele anumitor afecțiuni. Lista acestor alimente include produse care pot declanșa sau înrăutăți starea pacienților.
În ciuda faptului că nu sunt cauza principală a afecțiunii, anumite tipuri de alimente sunt susceptibile de a exacerba simptomele la pacienții cu sindrom de intestin iritabil, în funcție de subtipul specific al tulburării.
,,Alimentele care conțin niveluri ridicate de FODMAP, precum ceapă, usturoi, leguminoase și lactate – mai ales în cazul unei intoleranțe la lactoză – , dar și alimentele grase, prăjite, cafeaua, alcoolul și băuturile carbogazoase, sunt cele mai frecvent asociate cu accentuarea simptomelor”
, a declarat dr. Pojoga.
La nivel global, un anumit tip de dietă a fost validat ca fiind eficient în atenuarea simptomelor sindromului intestinului iritabil.
Această dietă restrictivă, cunoscută sub denumirea de low-FODMAP, a obținut recunoaștere pe plan internațional pentru capacitatea sa de a diminua simptomele asociate cu IBS.
Pentru a distinge între semnele inofensive și cele alarmante, medicului gastroenterolog oferă explicații detaliate. Acesta subliniază importanța recunoașterii simptomelor care pot indica o problemă gravă de sănătate. În acest scop, este esențial să se înțeleagă care sunt diferențele cheie între simptomele asociate cu sindromul intestinului iritabil și cele care pot semnala cancer.
Nu toate simptomele sunt semne ale unei boli grave
, însă este crucial să se știe când să se solicite ajutor medical. Prin urmare, informațiile oferite de specialist sunt de mare ajutor pentru a face distincția corectă.
Trebuie remarcat faptul că Sindromul de intestin iritabil nu are legătură cu dezvoltarea unor posibile cancer colorectal.
„Sindromul de intestin iritabil nu este o afecțiune precanceroasă.”
Acest sindrom nu duce la apariția unor leziuni și nici nu sporește probabilitatea de apariție a acestui tip de cancer.
Simptomele sindromului de intestin iritabil apar și dispar fără să afecteze starea generală de sănătate.
În cazul unor afecțiuni mai grave însă, tabloul simptomatic se caracterizează prin simptome progresive și persistente care influențează starea întregului organism, după cum
simptomele sunt progresive, persistente și au impact asupra organismului
avertizează medicul gastroenterolog.
Există anumite simptome care pot indica o problemă gravă. Printre acestea se numără sângele în scaun, scăderea în greutate, starea de anemie, durerile abdominale persistente și modificările recente ale tranzitului intestinal.
Semnalele de alarmă includ:
- sânge în scaun
- scădere în greutate
- anemie
- duri persistente
- modificări recente ale tranzitului
Uneori, senzația de balonare poate fi destul de comună și, în majoritatea cazurilor, originea sa este destul de obișnuită, însă devine destul de îngrijorătoare atunci când persistă timp de câteva săptămâni, se înrăutățește sau apare fără vreun motiv clar și este însoțită de alte simptome, precum slăbirea, durerea sau prezența sângelui în scaun, potrivit spuselor medicului gastroenterolog.
„Balonarea este foarte frecventă și, de cele mai multe ori, are cauze banale”
, explică acesta.
Este posibilă prevenirea unei boli comune, cancerul colorectal, care afectează un număr mare de persoane. Prevenirea acestei boli este cheia pentru reducerea numărului de cazuri.
Cancerul colorectal este situat pe locul al treilea în rândul celor mai frecvente diagnostice de cancer la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
,,Afectează atât bărbații cât și femeile (ceva mai frecvent bărbații), crescând semnificativ după 50 de ani, dar în ultima vreme apar tot mai multe cazuri și la persoane mai tinere.
Efectuarea colonoscopiei în timp util prezintă importanță din multiple motive: acest tip de cancer se dezvoltă lent și asimptomatic pentru o perioadă îndelungată, având originea în polipi benigni care pot exista timp de ani întregi fără a manifesta simptome și care, în cazul unui diagnostic în această fază, pot fi eliminați inclusiv pe parcursul colonoscopiei, ceea ce conduce practic la prevenirea apariției cancerului colorectal”, explică dr. Pojoga.
În opinia specialiștilor în gastroenterologie, tehnica de vizualizare a interiorului colonului este considerată metoda de referință pentru diagnosticare. Recomandările curente includ efectuarea unui control de sănătate începând cu vârsta de 45–50 de ani, urmată de o colonoscopie la un interval de 10 ani sau, alternativ, un test pentru depistarea sângelui ocult în scaun la fiecare 2 ani.
Depistarea precoce are un impact considerabil asupra reducerii numărului de decese cauzate de cancerul colorectal.
Dr. Pojoga afirmă:
„Dacă totuși s-a ajuns la stadiul de cancer colorectal, diagnosticul precoce oferă șansa unei vindecări, în momentul de față existând numeroase opțiuni terapeutice care cresc mult rata de supraviețuire a pacienților diagnosticați cu această patologie”
.
În prezent, sunt disponibile multiple soluții de tratament care îmbunătățesc semnificativ perspectivele de supraviețuire pentru pacienții care primesc un diagnostic de cancer colorectal în stadiu incipient.
Amânarea unei vizite medicale a avut consecințe nefaste pentru o pacientă, care a regretat ulterior decizia. Experiența acestei paciente este un exemplu elocvent al importanței consultului medical prompt.
Dr. Pojoga relatează cazul unei femei în vârstă de 40 de ani, mamă a doi copii, care a neglijat un simptom grav: prezența sângelui în scaun a fost observată de aproximativ 2 ani, însă femeia a întârziat să consulte un medic, fiind convinsă că sângerarea era cauzată de hemoroizi și a încercat să se trateze singură.
Într-un anumit moment, atunci când sângerarea a devenit o problemă constantă și au apărut scaune extrem de subțiri, pacienta a hotărât să consulte un specialist, iar rezultatele colonoscopiei au arătat că este vorba despre o tumoră malignă a colonului care, din fericire, putea fi înlăturată chirurgical. Ulterior, pacienta a urmat un tratament oncologic și acum se prezintă la controalele periodice. Tocmai din acest motiv, este crucial ca atunci când apar simptomele să nu încercăm să ne tratăm singuri, ci să mergem la un consult medical de specialitate, a explicat medicul.
De aceea este important ca, în momentul apariției unui simptom, să nu încercam să ne autotratăm, ci să mergem la un consult medical de specialitate
Interacțiunea dintre factorii genetici și modul de viață este esențială.
În mare parte, cazurile nu au o cauză genetică, însă sunt și excepții, după cum afirmă un medic:
„Testele genetice nu sunt un instrument de depistare a populației generale, ci unul direcționat către anumite situații”
.
Astfel de teste sunt recomandate în special atunci când:
- există multiple cazuri în cadrul familiei
- diagnosticul este stabilit la vârste fragede
- există cancere asociate în familie (de exemplu, cancer endometrial, ovarian), polipi multipli sau recurenți.
Rolul testelor genetice în evaluarea riscului de cancer colorectal este unul semnificativ, însă nu sunt obligatorii pentru toate persoanele. Acestea sunt recomandate în special în circumstanțe clar definite, atunci când se suspectează un risc ereditar. Testele respective au scopul de a identifica mutații moștenite care sporesc considerabil riscul de cancer. Printre cele mai cunoscute sindroame se numără sindromul Lynch (cel mai frecvent sindrom ereditar asociat) și polipoză adenomatoasă familială (FAP). Potrivit medicului gastroenterolog, persoanele care prezintă aceste mutații sunt expuse unui risc mult mai crescut și la vârste mai fragede comparativ cu populația generală.
„Testele genetice pot avea un rol foarte important în evaluarea riscului de cancer colorectal dar nu sunt necesare pentru toată lumea. Ele sunt folosite mai ales în situații bine definite, când există suspiciune unui risc ereditar. Aceste teste caută mutații moștenite care cresc semnificativ riscul de cancer. Cele mai cunoscute sindroame sunt sindrom Lynch (cel mai frecvent sindrom ereditar asociat) și polipoză adenomatoasă familială (FAP). Persoanele cu aceste mutații pot avea un risc mult mai mare și la vârste mai tinere decât populația generală”
În cazul unui rezultat pozitiv, procedura de depistare începe considerabil mai devreme, iar colonoscopiile sunt efectuate cu o frecvență mai mare.
Este posibil să fie discutate și implementate măsuri preventive mai drastice, inclusiv testarea rudelor.
În situația în care rezultatul testului este negativ, nu se poate exclude complet posibilitatea de apariție a riscului, astfel că se impune continuarea screeningului standard, în conformitate cu vârsta și alți parametri relevanți.
Un stil de viață sănătos reduce riscul de apariție a cancerului chiar și la persoanele cu predispoziție genetică.
Această afirmație este susținută de dr. Pojoga, care subliniază importanța unui stil de viață echilibrat în reducerea riscului de cancer.
Recomandările specialistului în gastroenterologie includ consumul de alimente bogate în fibre, limitarea cantității de carne procesată, practicarea regulată a activității fizice și abandonarea completă a alcoolului și fumatului.
Potrivit specialiștilor, Fundația de Cercetarea a Cancerului la nivel Mondial a stabilit o legătură directă între obiceiurile alimentare, stilul de viață și probabilitatea de a dezvolta cancer colorectal.
În ciuda faptului că numeroase simptome digestive se dovedesc a fi inofensive, efectuarea unei consultații medicale în timp util poate fi crucială pentru a distinge între o afecțiune nesemnificativă și una gravă. Un medic transmite un mesaj important:
„Nu ignora semnalele corpului și nu amâna controalele preventive!”
Acest avertisment subliniază importanța efectuării unor verificări preventive periodice.
Materialul informativ prezentat se bazează pe date științifice obținute de la următoarele surse:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4690093/
- https://www.monashfodmap.com/about-fodmap-and-ibs/
- https://www.cancer.gov/types/colorectal/screening-fact-sheet
- https://www.wcrf.org/dietandcancer/colorectal-cancer/
- https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/colon-iritabil-cauze-simptome-tratament-alimentatie
- https://www.medlife.ro/articole-medicale/colonoscopia
MedLife, cea mai extinsă rețea de servicii medicale private la nivel național, susține această informație ca parte a unei inițiative ample de conștientizare și instruire, axată pe prevenție și adoptarea unui mod de viață echilibrat pe durate lungi.
MedLife adoptă o abordare prudentă și responsabilă în ceea ce privește sănătatea, concentrându-se pe necesitățile individuale ale pacienților săi. Evaluările medicale detaliate, realizate de echipe de medici experimentați și susținute de tehnologii avansate, stau la baza deciziilor terapeutice. Prin intermediul metodelor moderne de diagnosticare și tratament, precum și prin expertiza în genomică, care permite identificarea precoce a riscurilor asociate bolilor frecvente sau stilului de viață, MedLife își propune să încurajeze oamenii să fie mai atenți la starea lor de sănătate.
Scopul este transparent: prevenirea eficientă și intervenția promptă, anterior ca dificultățile medicale să perturbe stabilitatea și calitatea vieții. Sănătatea reprezintă ceva mai complex decât simpla inexistență a bolii. Ea se traduce prin vitalitate, mobilitate și armonie, indiferent de vârstă. MedLife alocă resurse continuu pentru strategii care promovează o stare de sănătate sustenabilă și favorizează o viață lungă și împlinită, nu numai în prezent, ci și pe durate extinse.
Pentru detalii suplimentare privind opțiunile de servicii oferite, www.medlife.ro reprezintă o sursă utilă de informații.
COMENTARII / 0