Sindromul post-concediu: de ce revenim greu la muncă după vacanță

După zile sau săptămâni în care programul a fost mai relaxat, întoarcerea bruscă la ore fixe, la responsabilități, la termene-limită și la problemele de la...

După zile sau săptămâni în care programul a fost mai relaxat, întoarcerea bruscă la ore fixe, la responsabilități, la termene-limită și la problemele de la serviciu poate fi resimțită cu intensitate mai mare decât ne-am așteptat.

Este obișnuit ca primele zile după vacanță să fie marcate de o stare de blazare, oboseală și, uneori, tristețe.

Motivul pentru care întoarcerea din concediu ne influențează

Citește șiRogobete se scuză pacienților oncologici și anunță decizia Lyrica

Concediul reprezintă, în primul rând, o pauză de la rutina cotidiană.

În perioada de vacanță, somnul și ora de trezire se modifică, obligațiile sunt reduse, timpul petrecut în activitățile preferate crește, iar pentru o perioadă ne putem despărți de problemele profesionale.

Când se reîntoarce, transformarea poate deveni foarte neașteptată.

Din zilele în care nu există un program fix, revin la alarmă, trafic, întâlniri, e-mailuri și o listă extinsă de activități.

Psihologii susțin că întoarcerea la muncă poate fi mai dificilă dacă concediul urmează o perioadă lungă și solicitantă la locul de muncă sau dacă vacanța nu a fost de fapt suficient de relaxantă.

Mediul în care ne întoarcem are importanță. O cantitate mare de sarcini acumulate, termenele-limită, conflictele sau nemulțumirile care existau înainte de concediu pot face ca revenirea să fie resimțită mult mai puternic.

Ce se întâmplă cu bunăstarea noastră

Vacanța produce efecte reale asupra stării de bine, însă aceste beneficii nu persistă de obicei pe termen lung odată ce se reîncepe activitatea profesională.

O meta-analiză ce a evaluat șapte studii a constatat că concediul produce beneficii pozitive pentru sănătate și stare de bine, însă aceste avantaje au început să se estompeze odată cu reluarea activității profesionale.

O cercetare suplimentară, efectuată asupra a 80 de angajați, a monitorizat starea acestora înainte de concediu, în perioada vacanței și în zilele post-reîntoarcere la domiciliu.

Participanții au observat o creștere a stării de bine în perioada vacanței, însă acest efect a scăzut rapid.

Activitățile de odihnă și de eliberare mentală de la activitatea profesională s-au dovedit a fi legate de o stare de bine îmbunătățită, chiar și după revenire, în contrast cu activitatea desfășurată în perioada concediului, care a generat un impact negativ asupra stării de bine ulterioare.

Prin urmare, nu este esențial doar că plecăm în concediu, ci și cât de mult reușim să ne desprindem de muncă în perioada respectivă.

Motivul pentru care ne simțim îndurerate imediat după o vacanță plăcută

Vacanța poate amplifica capacitatea noastră de a detecta elementele nedorite din viața cotidiană, făcându-ne să observăm mai distinct aceste aspecte.

În perioada de concediu, avem la dispoziție timp și spațiu mental dedicat propriei persoane.

Ne putem odihni suplimentar, putem face plimbări, putem petrece timp alături de familie sau prieteni, putem citi, putem călători sau pur și simplu nu putem realiza nimic.

Diferenta față de rutina obișnuită poate deveni foarte clară.

Când în vacanță ne simțim relaxeți, iar în viața cotidiană suntem în continuă stare de stres, revenirea la rutină poate evidenția această diferență.

Psychology Today descrie acest fenomen drept „post-vacation blues” și notează că distanța față de rutina obișnuită ne poate determina să comparăm felul în care ne simțim în concediu cu modul în care ne simțim acasă și la serviciu.

Prin această comparație se poate genera o stare de tristețe, dezamăgire sau stres.

Fenomenul intitulat „leisure sickness” se manifestă în etape de odihnă sau în faza de trecere dintre munca și timpul de recreere, fiind marcat de copleșirea, cefale, anxietate și stare de disconfort.

În ce mod facem întoarcerea mai simplă

O dintre cele mai ușoare metode presupune să nu facem din revenirea la muncă un eveniment de impact.

Este recomandat să ne întoarcem acasă cu o zi înainte de a începe din nou serviciul, pentru a avea posibilitatea de a ne odihni, de a reconfigura programul și de a finaliza chestiunile administrative.

Obiectivul constă în a asigura o perioadă de tranziție în loc de o schimbare bruscă de la vacanță la un program aglomerat.

O altă abordare constă în a păstra în rutina zilnică unele dintre activitățile care ne-au adus bucurie în timpul concediului.

Dacă mersul pe jos ne aduce beneficii, putem implementa plimbări periodice.

Dacă am savurat lectura, putem aloca câteva minute pentru a continua citirea.

În cazul în care timpul petrecut în compania prietenilor a avut un efect benefic, putem programa întâlniri și după ce ne întoarcem la locul de muncă.

Psychology Today sugerează, de asemenea, să programăm o activitate plăcută pentru prima săptămână după întoarcere.

Nu este vacanță nouă obligatoriu; poate reprezenta o cină cu prietenii, o ieșire, un spectacol sau orice activitate pe care o așteptăm cu plăcere.

Este la fel de crucial să evităm așteptarea că vom opera la capacitate maximă încă din prima zi.

Întoarcerea implică o readaptare, iar câteva zile de epuizare sau lipsă de motivație nu implică automat existența unei probleme psihologice.

Când nu mai reprezintă exclusiv „sindrom post-concediu”

Sentimentul de disconfort post‑vacanță este, în general, de scurtă durată.

Dacă însă energie și motivație rămân scăzute, însoțite de acestea se manifestă anxietate, tristețe intensificată, dificultăți de somn, probleme majore de concentrare sau dezinteres față de activitățile care anterior ne aduceau bucurie, merită o examinare mai detaliată.

În astfel de situații, nu este recomandat să atribuim automat toate problemele la „sindromului post-concediu”.

O conversație cu un specialist în psihologie poate facilita descoperirea cauzelor și poate conduce la soluții, înainte ca această stare să devină un factor major în viața profesională sau personală.

Concediul nu ar trebui să se reducă la o simplă pauză.

Poate cea mai utilă întrebare după vacanță nu este „Cum scap mai repede de starea asta?”, ci „Ce mi-a făcut bine în concediu și cum pot păstra o parte din acel lucru în viața mea obișnuită?”

Vacanța poate constitui, de asemenea, un interval de reflecție.

În cazul în care am avut un somn mai odihnitor, este posibil să necesităm o cantitate suplimentară de odihnă acasă.

Dacă timpul petrecut în natură ne-a adus bine, ar putea fi oportun să includem mai multă activitate fizică în program.

Dacă am experimentat un sentiment de bine pentru că nu am verificat constant e-mailurile, este posibil să fie nevoie să stabilim limite mai bine definite între timpul personal și activitatea profesională.

Vacanța poate oferi ocazia de a ne relaxa, însă poate ilustra și cât de dezechilibrată s-a transformat uneori rutina în care revenim.

Dacă blues‑ul postvacanț

COMENTARII / 0