sobele pe lemne pot ascunde un pericol pentru sănătate, chiar dacă oferă căldură în perioadele reci. Combustia lemnului produce fum care conține particule ultrafine, capabile să pătrundă adânc în plămâni. Un studiu din Anglia arată că persoanele care utilizează combustibili solizi experimentează o scădere mai rapidă a funcției pulmonare.
Mii de familii utilizează sobele pe lemne pentru încălzirea locuințelor, iar acestea pot ascunde un pericol pentru sănătate. Conform Ludwigshafen 24, fumul generat de arderea lemnului eliberează particule fine și diverse substanțe poluante, care se infiltrează în căile respiratorii.
În România, conform Strategiei Energetice Naționale, aproximativ 3,5 milioane de locuințe utilizează combustibili solizi, în special lemne.
Citește șiStudiu. Peste 600.000 de copii din România, supuși violenței doar în ultimul an: „Îmi dădeau câte o palmă peste cap când comentam”
Utilizarea lemne pentru încălzire reprezintă o metodă adoptată de multe gospodării, în special în zonele rurale. În sezonul rece, soba devine sursa principală de căldură pentru numeroase familii. Pe lângă confortul pe care îl aduce, arderea lemnului eliberează poluanți capabili să compromită calitatea aerului atât în interiorul locuinței, cât și în zonele înconjurătoare.
Printre aceste substanțe se găsesc particule fine în suspensie, în special PM2,5, precum și hidrocarburile aromatice policiclice. Particulele extrem de mici pot penetra adânc în sistemul respirator, iar unele reușesc să ajungă și în fluxul sanguin.
„Fumul obținut prin arderea lemnelor în sobă, în special la expuneri prelungite, provoacă o scădere progresivă și accelerată a funcției pulmonare. Micile particule ( PM2.5 ) și substanțele toxice eliberate în timpul combustiei pătrund adânc în țesutul pulmonar, susțin o inflamație cronică și determin leziuni ireversibile ale căilor aeriene”, a precizat medicul pneumolog Beatrice Mahler pentru Libertatea.
O cercetare efectuată de specialiști din University College London (UCL) și dezvăluită în septembrie 2025 la Congresul Societății Europene de Pneumologie a investigat conexiunea dintre utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire și schimbările în funcția pulmonară.
Studiul a monitorizat funcția pulmonară pe o durată de opt ani. Datele au arătat că indivizii care utilizau combustibili solizi, cum ar fi lemnul și cărbunele, au observat o tendință de deteriorare accelerată a funcției pulmonare în comparație cu cei care nu foloseau astfel de surse de încălzire.
În cadrul analizei, s-a inclus și indicatorul FEV1, care determină cantitatea de aer pe care o persoană o poate expira cu forță în prima secundă.
Cercetătorii au ținut cont și de factori precum situația socioeconomică și condițiile de locuire.
Laura Horsfall, cercetătoare la UCL și coordonatoarea studiului, a subliniat poluarea cauzată de arderea lemnului în gospodării.
„Știm că arderea lemnului în locuințe emite poluanți atmosferici nocivi atât în interior, cât și în exterior, inclusiv substanțe cancerigene cunoscute”
a afirmat aceasta, conform comunicatului UCL.
Cercetătoarea a precizat că impactul asupra sănătății în statele cu nivel ridicat de venituri încă nu este complet clarificat.
„Cu toate acestea, legătura cu efectele asupra sănătății în țările cu venituri mari nu este bine înțeleasă, iar zonele rezidențiale cu emisii ridicate sunt greu de identificat folosind rețelele existente de monitorizare a calității aerului”, a precizat ulterior Laura Horsfall.
„Studiul nostru sugerează că nivelurile ridicate de particule provenite de la sobe deteriorează țesuturile respiratorii, provocând inflamații într-un mod similar cu fumul de țigară”, a adăugat ea.
În această etapă, profesoara Ane Johannessen, specialistă europeană în pneumologie și membră a Societății Europene de Pneumologie, care nu a fost implicată în studiul respectiv, a subliniat importanța unor măsuri de protecție a sănătății mai bine definite.
Europa înregistrează o creștere constantă a utilizării sobelor pe lemne în locuințe. Dăunător, conform studiilor efectuate în alte regiuni ale globului, unde se practică arderea tradițională a lemnelor în interior, această activitate provoacă astm, BPOC și cancer pulmonar.
„Aceste rezultate sugerează că sobele pe lemne utilizate în locuințele europene ar putea avea efecte similare și ar trebui considerate un potențial factor de risc pentru mediu atunci când este evaluată sănătatea respiratorie”, a declarat aceasta.
Specialistă a subliniat că chiar și sobele moderne pot crea pericole, deși, în general, sunt mai puțin poluante decât modelele vechi.
„Oamenii ar trebui să fie conștienți de faptul că aceste sobe le-ar putea fi dăunătoare lor și familiilor lor, iar medicii ar trebui să-și întrebe pacienții dacă folosesc sobe acasă”
, experta a adăugat și.
Dr. Beatrice Mahler avertizează că contactul prelungit cu fumul de la sobă poate provoca apariția unor boli respiratorii grave, precum:
Printre grupurile vulnerabile se găsesc copii, femei însărcinate, vârstnici și cei care au deja afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare.
Sunt și indicii precoce care ar trebui să direcționeze persoanele către un specialist în pneumologie.
„Orice individ expozat în mod regulat la fumul de sobă trebuie să realizeze o examinare pulmonară (incluzând spirometrie) dacă manifestă:
România este afectată de aceeași problemă, iar încălzirea cu lemne persistă ca o soluție esențială pentru milioane de gospodării.
Conform Strategiei Energetice a României 2025-2035, aproximativ 3,5 milioane de locuințe utilizează combustibili solizi, în special lemne, dar și cărbune. Majoritatea dintre aceste locuințe se află în mediul rural.
Conform Documentului oficial, lemnul de foc este folosit des în sobe cu randamente scăzute, estimându‑se la 30-40%.
O evaluare independentă realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că în România există aproximativ 3,5 milioane de locuințe care se încălzesc cu lemne de foc. În plus, estimarea menționată indică că în București și Ilfov se află în jur de 80.000 de astfel de gospodării.
Astfel, pericolele legate de fumul provenit din arderea lemnului se regăsesc pentru un număr considerabil de gospodării din România.
În special, în momentele în care temperaturile scad, poluarea se intensifică din cauza încălzirii rezidențiale.
Sistemele de încălzire bazate pe sobe învechite și ineficiente sunt reglementate de o legislație recentă din România. Legea nr. 168/2026, care vizează decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, prevede crearea unor inițiative de susținere pentru substituirea graduală a unor echipamente de încălzire ce utilizează lemne sau combustibili fosili solizi.
Măsurile se adresează aparatelor cu vechime peste 10 ani și/sau cu eficiență energetică sub 65%. Scopul este înlocuirea graduală a acestor instalații până la 31 decembrie 2040.
Legea impune și câteva obiective progresive: cel puțin 50.000 de instalații vor fi înlocuite până la sfârșitul anului 2030, 100.000 până în 2035 și 250.000 până în 2040.
Important este că proprietarii nu sunt obligați să renunțe la sobele pe care le folosesc. Articolul 4, alineatul 13, precizează explicit: „Prevederile prezentului articol nu instituie obligația generală de înlocuire a unităților de încălzire existente și nu interzic utilizarea acestora”.
Participarea la programele de sprijin rămâne voluntară, iar înlocuirea instalațiilor se realizează doar la solicitarea proprietarilor.
Legea oferă diverse opțiuni de încălzire, printre acestea pompele de căldură, sursele geotermale, colectoarele solare, sistemele de cogenerare alimentate de surse regenerabile și sistemele fotovoltaice cu stocare, concepute pentru a alimenta direct pompele de căldură.
Se prevede, de asemenea, posibilitatea de a instala sobe sau echipamente moderne pe biomasă forestieră durabilă, însă numai în situația în care autoritățile confirmă că alternativele energetice nu sunt fezabile tehnic sau justificate economic pentru locul respectiv.
Programul va fi coordonat de autoritățile locale, în parteneriat cu cele centrale. Finanțarea poate fi obținută din Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, programele Administrației Fondului pentru Mediu, fonduri europene și alocări din bugetul de stat.
Prin Ordinul comun nr. 1.299/957/1.019/1.787/2026, documentul metodologic de aplicare a fost oficializat, iar publicația sa în Monitorul Oficial a avut loc pe 31 august 2026. În conținutul său, se precizează criteriile de eligibilitate, se analizează fezabilitatea soluțiilor propuse și se descriu mecanismele prin care se acordă sprijinul.
Legea nu interzice utilizarea sobelor pe lemne și nu impune înlocuirea tuturor gospodăriilor până în 2040. Totuși, aceasta prevede un plan de tranziție energetică, cu scopuri precise privind modernizarea unei porțiuni din instalațiile vechi și ineficiente.
Particulele de dimensiune PM2,5, extrem de fine, reușesc să pătrundă în straturi adânci ale plămânilor. Contactul cu această poluare respiratorie este asociat cu afectări ale sistemului respirator și cardiovascular.
Pericolele sunt semnificative, în special pentru cei mici, pentru seniori, pentru femeile însărcinate și pentru persoanele care au deja probleme respiratorii sau cardiovasculare.
În plus, arderea incompletă a lemnului poate produce o serie de compuși nocivi. Emisiile depind de tipul sobei, calitatea combustibilului, modul de utilizare și condițiile de ardere.
Folosirea lemnului uscat și netratat, precum și respectarea instrucțiunilor producătorului pot contribui la reducerea emisiilor. Totuși, aceste măsuri nu elimină complet poluarea produsă de sobele pe lemne.
Studii realizate în Marea Britanie arată că folosirea combustibililor solizi este legată de scădere mai rapidă a funcției pulmonare.
În România, pentru milioane de gospodării, sobele rămân totuși o alegere de încălzire deosebit de importantă.
COMENTARII / 0