Șofranul iranian: 150.000 de flori pentru 1 kg. Cum se folosește corect?

Un condiment extrem de valoros este produs în principal pe teritoriul iranian, fiind considerat cel mai scump de acest fel la nivel global. Diferența dintre un preparat obișnuit și unul cu adevărat de impact rezidă în modul în care acest condiment este recoltat și încorporat în diverse rețete. În cadrul podcastului „DISPUTANDUM”, realizat de către Cosmin Dragomir la G4Food, Chef Mehrzad Moghazehi discută despre motivul pentru care acest ingredient posedă o valoare atât de ridicată și despre metodele corecte de utilizare a sa în procesul de gătire.

Producția mondială de șofran este dominată de Iran, unde extragerea acestui condiment valoros este un proces anevoios, a cărui calitate finală depinde în mare măsură de momentul oportun al recoltării. Complexitatea producerii și cererea ridicată sunt factorii care contribuie la prețul său exorbitant.

Șofranul iranian este recunoscut drept cel mai scump condiment la nivel global. Producția sa este extrem de laborioasă, necesitând aproximativ 150.000 de flori pentru a obține doar un kilogram. Această cantitate impresionantă de flori necesită o suprafață considerabilă pentru creștere. Motivul pentru care șofranul este atât de valoros ține și de metoda de recoltare, care se realizează manual.

Citește șiUE spune că a acoperit necesarul financiar și militar al Ucrainei pentru 2026. Ce se întâmplă cu deficitul de 27 de miliarde de dolari

„Dacă recoltezi șofranul cu o săptămână, zece zile mai târziu decât când trebuie, i se închide culoarea pistilului și atunci scade din prețul șofranului”

, explică Mehrzad Moghazehi. Șofranul are mai multe componente, cea mai valoroasă fiind coroana, adică partea superioară.

• Iranul ocupă poziția de cel mai mare producător mondial de șofran.
• India este pe locul următor.

Deși Spania figurează adesea drept cel mai mare producător pe internet, Mehrzad Moghazehi susține că acest lucru nu este adevărat, Spania fiind de fapt cel mai mare vânzător, care achiziționează șofran din Iran și India pentru a-l comercializa mai departe. Potrivit acestuia, datorită condițiilor climatice, șofranul din Iran și India este considerat a fi de cea mai bună calitate. Există însă și exemple de cultivare a șofranului în România, însă produsul nu a atins acolo nivelul calitativ necesar. Aceste declarații au fost făcute de Mehrzad Moghazehi în cadrul podcastului „DISPUTANDUM”, creat de Cosmin Dragomir.

Continuarea articolului este prezentată în fragmentele următoare.

Utilizarea adecvată a șofranului este un subiect de interes, mai ales atunci când vorbim despre șofranul iranian, cel mai scump din lume. Potrivit chefului Mehrzad Moghazehi, acest condiment valoros necesită o abordare specială.

„150.000 de flori pentru un kilogram”

este raportul care demonstrează exclusivitatea acestui produs.

Modul de utilizare a șofranului în preparatele culinare constituie un aspect crucial, dincolo de procesul de producție. Majoritatea persoanelor comite erori în acest sens, potrivit afirmațiilor chef-ului.

Mehrzad Moghazehi a dezvăluit că există două metode pentru a extrage proprietățile șofranului. Metoda tradițională implică adăugarea de apă fierbinte peste șofranul măcinat. În schimb, el a prezentat o abordare diferită, pe care o aplică în restaurantul său: pune șofranul în mojar de piatră și îl introduce în congelator pentru o perioadă de timp, variind între 10-15-20 de minute sau chiar jumătate de oră, pentru a-l face mai casant. După aceea, îl pisează în mojar pentru a obține o pulbere fină.

Nu punem apă fierbinte peste el.

În situațiile în care timpul este limitat, el a menționat că se poate adăuga apă fierbinte, însă metoda ideală implică utilizarea a 10 grame de șofran la 1 kilogram de gheață. Gheața este plasată într-un recipient, șofranul măcinat este presărat peste ea, iar amestecul este lăsat la temperatura ambientală până a doua zi. Această metodă de infuzie la rece permite extragerea maximă a proprietăților șofranului, inclusiv culoare, aromă și gust, a adăugat el.

În jurul ideii de gust și identitate se desfășoară o conversație extinsă.

DISPUTANDUM îşi continuă explorarea, abordând subiecte mai ample, precum identitatea gastronomică și modul în care cultura ne influențează alegerile culinare. Podcastul îşi îndreaptă atenția către educația gustului și felul în care aceasta modelează ceea ce consumăm. Discuțiile se extind astfel către impactul culturii asupra preferințelor noastre alimentare și a ceea ce ajunge, în final, pe farfurie.

Mehrzad Moghazehi este prezentat în primul episod, disponibil pe G4Food, marcând debutul unei serii concentrate pe examinarea gastronomiei ca fenomen cultural și social, dincolo de simpla expunere a rețetelor.