În intervalul 16‑22 septembrie 2026, CURS a realizat un studiu care evidențiază un pesimism intens în rândul cetățenilor români privind evoluția țării. Conform rezultatelor, 79% dintre participanți susțin că România se îndreaptă pe un traseu incorect, iar un singur 15% estimează că situația evoluează pozitiv. Mai mult de 30% dintre respondenți consideră că singura soluție pentru criza politică curentă ar fi alegerile anticipate.
Populația păstrează o viziune majoritar negativă asupra traiectoriei României. Un sondaj de opinie realizat la nivel național de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 16-22 septembrie 2026 arată un nivel ridicat de nemulțumire în rândul cetățenilor.
79% dintre participanți susțin că România se îndreaptă într-o direcție incorectă, în timp ce doar 15% dintre respondenți consideră că țara avansează într-o direcție favorabilă, iar 6% nu și-au exprimat nicio opinie.
Citește șiAmplu protest, sâmbătă, în zona Palatului Parlamentului, pe care AUR îl organizează fără autorizație / Simion a anunțat că va protesta și în fața Primăriei Capitalei, dimineața de la 10.00, acuzându-l pe edil că a refuzat să autorizeze manifestația AUR
În cazul în care alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, sondajul CURS indică faptul că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar obține 34% din voturi. Pe locul al doilea se situează Partidul Social Democrat (PSD), cu 25%, urmat de Partidul Național Liberal (PNL), care scade la 18% față de sondajul din luna august. Uniunea Salvați România (USR) este creditată cu 8%, iar UDMR ar obține 5% din voturi. În mai, după ce a început criza politică din România, PSD avea 23%, iar liberalii 18%.
În sectorul partidelor de dimensiune redusă, SOS România atinge 3%, în timp ce Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone, Acțiunea Conservatoare și SENS se situează fiecare la 2%. Alte alternative politice însumează 1% din intențiile de vot.
Analiza comparativă cu informațiile din august arată că tendințele electorale rămân în mare parte stabile. AUR menține cifra de 34%, PSD înregistrează o creștere moderată de la 24% la 25%, PNL se reduce de la 20% la 18%, iar USR scade de la 10% la 8%.
În ceea ce privește formațiunile de scară redusă, UDMR se menține la 5%, SOS România trece de la 2% la 3%, Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone rămâne la 2%, iar Acțiunea Conservatoare și SENS ajung la 2% fiecare.
Când s-a întrebat dacă alegerile anticipate ar putea reprezenta o cale de a ieși din criza politică actuală, populația românească s-a împărțit în două grupuri distincte.
Potrivit sondajului CURS, 47% dintre respondenți aprobă această soluție, în timp ce 47% se opun în mod absolut. Printre susținători, 36% sunt convingeți că alegerile sunt esențiale pentru a învinge criza politică, iar 11% ar fi de acord cu această variantă. În contrast, 26% se consideră mai mult împotriva anticipatelor, iar 21% resping complet această opțiune. Restul, 6%, nu au indicat nicio preferință.
Sondajul CURS realizat în septembrie 2026 scoate la iveală o insatisfacție majoră a cetățenilor români față de orientarea țării, iar 79% dintre participanți manifestă o opinie negativă. În ceea ce privește preferințele electorale, partidul AUR rămâne în fruntea competiției politice, în timp ce PSD și PNL ocupă pozițiile următoare.
Discuția privind alegerile anticipate evidențiază o societate divizată în două grupuri egale, fără o majoritate clară care să susțină sau să respingă această propunere. Această realitate ilustrează polarizarea actuală din România și dificultățile majore ale clasei politice în a gestiona situația politică.
Cercetarea sociologică a fost realizată de CURS pe un eșantion de 1.100 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, pe baza unui eșantion probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%, iar validarea și ponderarea s-au efectuat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, în funcție de structura pe vârste a electoratului.
COMENTARII / 0