Uniformă școlară ar putea juca un rol semnificativ în diminuarea diferențelor sociale evidente dintre elevi, cel puțin din perspectiva majorității românilor. Reducerea diferențelor ar putea fi percepută ca fiind benefică de către majoritatea cetățenilor.
Conform ediției din septembrie a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, 77% dintre respondenți consideră că impunerea uniformei ar reduce discriminarea între elevi într-o măsură foarte mare sau destul de mare.
Numărul de persoane care susțin că adoptarea uniformei ar diminua discriminarea este semnificativ mai mare decât al celor ce nu împărtășesc această convingere.
Mai exact, 52,9% au declarat că uniforma ar reduce discriminarea
„în foarte mare măsură”
, iar 24,1% au considerat că efectul ar fi
„în destul de mare măsură”
.
Pe partea contrară, 20,6% dintre respondenți nu cred că uniforma obligatorie ar reduce în mod semnificativ discriminarea.
Din grupul respectiv, 8,1% manifestă acord doar într-o măsură redusă, în timp ce 12,5% exprimă un acord foarte redus sau deloc. 2,4% nu au furnizat răspuns sau nu au putut evalua.
Care grup susține uniforma obligatorie în cea mai mare măsură
Sprijinul pentru uniformă este mai pronunțat în anumite categorii de populație.
Într-un segment mai mare decât media eșantionului, se consideră că uniforma ar reduce discriminarea votanții PSD și AUR, femeile, persoanele de 60 de ani și peste, cei cu educație primară și angajații la stat.
În analiza datelor, se observă diferențe notabile legate de vârstă, nivelul de educație și mediul de locuit.
Persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu educație primară sau medie, locuitorii din zonele urbane mari și angajații din sectorul public se evidențiază într-un procent mai ridicat decât media printre grupul care consideră că uniforma nu ar reduce discriminarea.
Mai mult decât o regulă de disciplină
Interpretarea INSCOP subliniază o posibilă justificare socială pentru popularitatea uniformei.
Conform directorului Remus Ștefureac de la INSCOP Research, uniforma nu este văzută predominant ca un mijloc de disciplină, ci mai degrabă ca un instrument ce poate reduce diferențele sociale vizibile dintre copii.
Această susținere intensă a măsurii sugerează, conform acestei interpretări, o sensibilitate profundă la inegalitățile din școală.
Rezultatul ar putea semnala o nevoie mai intensă de ordine.
În același moment, concluzia ar putea indica o cerință mai amplă de structură, stabilitate și puncte de referință comune în mediul educațional.
În intervalul 1-7 septembrie 2026, sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
COMENTARII / 0