Un sondaj efectuat de INSCOP în intervalul 1-7 septembrie 2026 indică că cea mai mare parte a cetățenilor români consideră că este esențial ca partidele să ajungă rapid la un consens pentru constituirea unui Executiv cu autoritate totală.
În mod concret, 63,9% dintre respondenți susțin că prioritatea principală este ca partidele să ajungă rapid la un consens pentru constituirea unui Guvern cu autoritate completă, chiar dacă fiecare trebuie să accepte anumite concesii. În schimb, 26,8% consideră că este esențial ca partidele să evite compromisuri semnificative, chiar dacă procesul de constituire a unui nou Executiv ar necesita mai mult timp.
Ce părere au cetățenii români privind prelungirea perioadei intermediare a Guvernului?
Citește șiLupta de pe Facebook între ministrul PSD și fostul ministru USR de la Transporturi privind tunelul Momaia continuă: ce acuze își aduc
Rezultatele aceluiași sondaj INSCOP indică faptul că 52% dintre participanți (32,4% foarte negative și 19,6% destul de negative) consideră că prelungirea perioadei de interimat guvernamental ar produce efecte adverse asupra țării. În contrast, 14% dintre respondenți susțin că ar exista efecte benefice pentru națiune (8,8% destul de pozitive și 5,2% foarte pozitive).
„Românii transmit o cerere clară de funcționalitate politică și reducere a incertitudinii. Compromisul între partide devine o cerință puternică atunci când alternativa este prelungirea blocajului, ceea ce indică o preferință pentru pragmatism în raport cu rigiditatea politică. (…) Prelungirea excesivă a interimatului Guvernului este percepută clar ca o sursă de vulnerabilitate decât ca o simplă perioadă de tranziție. În percepția publică, timpul politic pierdut începe coste, afectând serios și susținerea electorală pentru partidele politice implicate în negocieri și blocaje care fie stagnează, fie pierd ceea ce câștigaseră la începutul crizei. (…) Dincolo de diferențele dintre segmente, apare un numitor comun transversal pe segmentele votanților principalelor partide: preferința pentru deblocarea rapidă a situației politice, ceea ce sugerează că această temă este mai degrabă una de funcționare a statului decât de identitate partizană”, a afirmat Remus Ștefureac, director INSCOP.
În intervalul 1-7 septembrie 2026, s-a realizat un sondaj pe un eșantion de 1.100 persoane, alese pentru a reprezenta categoriile socio-demografice relevante, toate având vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (metoda CATI), iar precizia acestora a fost limitată la o eroare maximă de ± 3%, la un nivel de încredere de 95%.
România dispune de un Guvern interimar ce va funcționa timp de patru luni.
Începând cu prima săptămână a lunii mai, odată cu demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, România se află într-o criză politică.
Odată cu demisia guvernului, președintele Nicușor Dan a demarat discuții pentru constituirea unei noi majorități parlamentare. Propunerea inițială pentru funcția de premier, Eugen Tomac, nu a obținut susținerea necesară.
Mai târziu, conducătorul țării a numit pe Adrian Veștea în funcția de premier, însă guvernul pe care l-a propus nu a fost aprobat de Parlament.
În perioada verii, președintele Nicușor Dan nu a efectuat încă o nouă desemnare, argumentând că niciun candidat nu reușește să obțină majoritatea.
COMENTARII / 0