Decizia de a trece monumentul de la Majadahonda în catalogul simbolurilor care contravin Memoriei Democratice a fost anunțată de Ángel Víctor Torres, ministrul responsabil cu „Politicile teritoriale și Memoria democratică”.
Demolarea acestui monument dedicat românilor căzuți la Majadahonda a fost confirmată, potrivit Noticias de Majadahonda.
Trei vestigii suplimentare ale regimului franquist din Tenerife, Murcia și Almería sunt incluse în această decizie.
Ángel Víctor Torres, ministrul responsabil cu acest domeniu, a făcut publică această decizie marți în cadrul unei întâlniri de informare organizate la Madrid.
Citește șiCiuma din Rusia stârnește îngrijorare în SUA. Washington a trimis notă diplomatică oficială pentru a obține mai multe informații (WaPo)
Îndepărtarea acestor vestigii este un act de demnitate democratică și o garanție că noile generații nu vor moșteni spații publice dominate de exaltarea urii și a dictaturii
, a declarat el.
Ion Moța și Vasile Marin, figuri proeminente ale Gărzii de Fier din România, au fost cinstiți printr-un monument inaugurat în 1970.
Acest omagiu adus celor doi lideri, care au încetat din viață în 1937 în Spania, în rândurile trupelor franchiste, a fost ridicat pentru a-i comemora.
„O organizație cu caracter fascist, ultranaționalist și antisemit, care a colaborat cu regimul nazist și a fost responsabilă de acte de persecuție și violență îndreptate împotriva minorităților și a adversarilor politici din România”
, astfel descrie Ministerul Garda de Fier.
O comisie de experți tehnici a stabilit că monumentul reprezintă o formă de glorificare a fascismului european și a regimului franchist și că, vreme de mai multe decenii, a servit drept punct de întâlnire pentru grupuri de orientare extremă dreaptă.
În urma evaluării, s-a decis că monumentul va fi demolat.
se înlocuiește cu
Un monument ridicat în 1970 în onoarea a doi lideri ai Gărzii de Fier, Ion Moța și Vasile Marin, care au luptat alături de forțele franchiste în Spania și au murit în 1937, urmează să fie distrus.
Potrivit Ministerului, Garda de Fier a fost o mișcare cu ideologie fascistă, ultranaționalistă și antisemită, care a colaborat cu naziștii și a comis acte de persecuție și violență împotriva minorităților și a opozanților politici din România.
O comisie de experți a concluzionat că monumentul glorifică fascismul european și regimul franchist și a fost, timp de zeci de ani, un loc de întrunire pentru grupuri de extremă dreaptă.
„O organizație cu caracter fascist, ultranaționalist și antisemit, care a colaborat cu regimul nazist și a fost responsabilă de acte de persecuție și violență îndreptate împotriva minorităților și a adversarilor politici din România”
– aceasta este descrierea făcută de Ministerul Gărzii de Fier.
Decizii cruciale au fost luate după o evaluare amănunțită realizată de un grup de experți tehnici, așa cum se prevede în Decretul Regal 1040/25. Ministerul a declarat că eforturile de cercetare a altor situri istorice sunt în continuare în desfășurare și că procesele legate de Crucea Eroilor din Cáceres și de Monumentul Victimelor navei de război „Baleares” din Palma sunt în curs de desfășurare.
În plus, alte trei monumente se află pe lista de patrimoniu.
În plus față de memorialul din Majadahonda, Ministerul a adăugat în catalog încă trei monumente.
Printre acestea se numără Monumentul Victoriei din Santa Cruz de Tenerife, care a fost ridicat în 1964 și este cunoscut sub numele de Monumentul lui Franco, fiind destinat să comemoreze victoria rebelilor.
Consiliul Patrimoniului Cultural din Insulele Canare a respins anterior cererea de declarare a monumentului ca Bun de Interes Cultural, argumentând că „
nu există suficiente valori patrimoniale care să justifice conservarea unui monument al cărui scop esențial este glorificarea dictaturii
”.
Această decizie a fost luată în considerare pentru a evalua importanța păstrării unor astfel de monumente.
Deciziile suplimentare privesc omagiile aduse lui José Antonio Primo de Rivera în două catedrale, una fiind situată în Murcia și cealaltă în Almería.
În urma evaluării, Comisia Tehnică a stabilit că aceste elemente continuă să simbolizeze și să legitimeze regimul dictatorial și că protecția clădirilor ca patrimoniu cultural nu se extinde și asupra conservării elementelor care glorifică regimul franchist.
Un edificiu comemorativ a fost ridicat în Majadahonda de către grupuri de români care au fost nevoiți să părăsească țara și a avut sprijinul organizațiilor românești aflate în diaspora. Acest monument a reprezentat, pe de o parte, un loc de omagiu pentru cei care l-au susținut și, pe de altă parte, a generat numeroase controverse de natură politică de-a lungul anilor.
COMENTARII / 0