„SPP nu este un serviciu secret, este de pază”. Cât adevăr conține afirmația lui Nicușor Dan despre serviciul condus de Lucian Pahonțu

Recorder a lansat pe 26 august 2026 o cercetare ce evidențiază că Lucian Pahonțu, care deține funcția de director al Serviciului de Pază și Protecție...

Recorder a lansat pe 26 august 2026 o cercetare ce evidențiază că Lucian Pahonțu, care deține funcția de director al Serviciului de Pază și Protecție de la 2005, a ocupat poziția de comandant de pluton în trupele de securitate ale regimului comunist între 1987 și 1990 și a fost mobilizat în zona Intercontinental pe 21 decembrie 1989.

Pahonțu nu deține astăzi nicio decizie emisă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), iar verificarea cunoscută a început doar în 2008, la solicitarea unei persoane fizice. Snoop a demonstrat această situație.

În acest context, în timpul unei conferințe de presă de la Chișinău din 27 august, o jurnalistă l-a întrebat pe Nicușor Dan: „Acceptați un șef de serviciu secret în România care îngreunează aplicarea legii care-l privește?”

Citește șiVIDEO La Gala Sportului Dinamovist, Marian Neacșu a primit două premii, iar David Popovici – doar unul

Președintele a început să răspundă prin:

„SPP nu este un serviciu secret. Este un serviciu de pază”.

Ce activități desfășoară Serviciul de Pază și Protecție (SPP)?

Conform legii naționale privind securitatea, trei instituții se ocupă de operațiunile de informații: Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

Același act legislativ confirmă că operațiunile de informații ale celor trei servicii sunt secret de stat și că toate acțiunile lor sunt orchestrate central prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

În afară de cele trei structuri, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției dețin fiecare propriile lor structuri de informații.

Toate informațiile, operațiunile și echipamentele sunt supuse unor niveluri de secretizare; personalul trece prin verificări obligatorii cu avize ORNISS; iar divulgarea secretelor de stat se consideră o infracțiune gravă, pedepsită prin închisoare.

SRI, SIE și SPP dețin, de asemenea, legi care stabilesc cadrul de funcționare al fiecăruia în mod distinct.

Este curios că legea privind securitatea națională, care cuprinde toate cele trei servicii (art.10), precum și legea de funcționare a SPP (art.31), indică faptul că activitatea acestui serviciu se încadrează în categoria secretului de stat.

Legea ce stabilește modul de operare al SPP nu include termenul „serviciu secret” în mod direct, ci îl caracterizează ca fiind „organ de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale”. Aceasta prezintă o structură militară și se încadrează în cadrul sistemului național de apărare.

Misiunea SPP este să protejeze demnitarii români și demnitarii străini (pe timpul șederii în România), dar și familiile acestora. Se mai ocupă de paza sediilor de lucru și a reședințelor oficiale.

Conform aceleiași legi, SPP efectuează și următoarele activități:

Consiliul Suprem de Apărare a Țării structurează și administrează funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, iar Parlament îl supraveghează prin intermediul comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, conform articolului 2 din aceeași lege.

În 2015, o ordonanță de urgență a schimbat atribuțiile SPP, transformând întreaga activitate a serviciului în secret de stat. Înainte de această modificare, doar operațiunile operaționale ale SPP erau considerate secret de stat.

Declarația lui Nicușor Dan se dovedește a fi falsă. SPP nu constituie exclusiv un serviciu de pază.

Conform legii, instituția este clasificată ca parte a structurii statului cu atribuții în domeniul securității naționale, alături de SRI și SIE. Aceasta are autoritatea de a efectua operațiuni și activități de informare, iar legea stabilește că aceste operațiuni trebuie să se desfășoare în condiții de secret de stat.

COMENTARII / 0