Standard & Poor’s păstrează România pe nivelul recomandare, evitând ‘junk

Actualizare de la Alexandru Nazare: agenția semnalează că pericolele persistă la nivel înalt în perioada 2027-2028. Ministerul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a răspuns rapid...

Actualizare de la Alexandru Nazare: agenția semnalează că pericolele persistă la nivel înalt în perioada 2027-2028.

Ministerul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a răspuns rapid după ce Standard & Poor’s a comunicat că păstrează ratingul României. Într-un mesaj pe Facebook, a subliniat că acest rezultat a rezultat dintr-un efort considerabil al economiei și al societății pentru a

Citește șiRevolut, plasată sub supraveghere judiciară în Italia: acuzații că permitea membrilor mafiei să ascundă fonduri

„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?”

În prezent, România continuă să fie clasificată în categoria recomandată pentru investiții, conform evaluărilor celor trei mari agenții de rating: Fitch, Moody’s și, deocamdată, S&P.

Rezultatul obținut provine dintr-un efort vast al economiei și al societății, orientat spre corectarea dezechilibrelor și susținerea traseului de diminuare a deficitului.

Evaluarea realizată de S&P confirmă că, în ciuda unui climat politic dificil, procesul de consolidare fiscală și utilizarea fondurilor europene au respectat programul stabilit pentru anul 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru perioadele 2027-2028 și subliniază că revenirea perspectivei la stabilă depinde de menținerea reducerii dezechilibrelor, de implementarea unui plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.

Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile”, a transmis ministrul interimar de Finanțe.

El afirmă că amenințarea încă nu a dispărut.

„Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.

Totuși, există motive să ne uităm spre viitor cu optimism. Prin reușita de a menține un nivel înalt al investițiilor, în același timp administrând cu strictețe finanțele publice, se demonstrează că reforma fiscală și creșterea pot fi compatibile.

Dacă continuăm pe această cale, putem converti stabilizarea de astăzi într-o relansare economică reală, bazată pe fundamente solide.

Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre

a declarat Alexandru Nazare.

UPDATE S&P indică că consolidarea fiscală pentru 2026 continuă să urmeze traiectoria stabilită.

S&P explică menținerea ratingului prin faptul că, în pofida crizei politice și a absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită, iar România a reușit să deblocheze până în septembrie peste 90% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, inclusiv prin măsuri legislative adoptate ad-hoc. Agenția se așteaptă ca ajustarea bugetară din 2027-2028 să fie susținută de procedura de deficit excesiv a UE, dar avertizează că deteriorarea structurală a finanțelor publice și externe după pandemie a făcut România mai vulnerabilă la dobânzi ridicate și la schimbările de sentiment ale investitorilor. Din acest motiv, S&P consideră esențială formarea unui guvern capabil să aplice un cadru de politici coerent și susținut, motiv pentru care perspectiva ratingului rămâne negativă.

Calificativul BBB- reprezintă ultima treaptă a grupului „investment grade”. O scădere cu o singură poziție ar fi plasat România în zona speculativă, denumită pe piețe „junk”, și ar fi generat presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale statului.

S&P a evaluat România cu o perspectivă negativă înainte de analiza de vineri, menționând că o retrogradare ar putea avea loc dacă situația fiscală și instituțională se deterioră.

Informația inițială:

În 2026, România a trecut cu succes toate evaluările majore.

S&P a pus capăt principalelor evaluări planificate pentru României în acest an.

Ultima parte a lunii iulie, Fitch a păstrat România în cea mai josă categorie recomandată pentru investiții, menținând o perspectivă negativă. În ac

În luna august, Moody’s a menținut România în categoria „investment grade”.

S&P finalizează acum secvența a trei evaluări majore, iar România rămâne în categoria recomandată pentru investitori.

Totuși, acest lucru nu semnalează dispariția pericolului.

Examenul următor este programat pentru anul 2027.

Toate cele trei mari agenții de rating au subliniat atenția asupra nivelului foarte ridicat al deficitului și al datoriei, precum și asupra imperativului de a continua ajustarea bugetară.

Băncile de investiții au precizat, înainte de hotărârea S&P, că păstrarea ratingului în această toamnă nu implică neapărat eliminarea riscului de retrogradare.

Citi avea ca scenariu de bază păstrarea României în categoria recomandată investițiilor la evaluarea S&P din 2 octombrie, dar vedea un risc mai ridicat de retrogradare în primul trimestru din 2027 dacă procesul de consolidare fiscală încetinește.

Fitch a comunicat că instabilitatea politică ar putea perturba eforturile de reducere a deficitului după 2026.

Ce presupune evitarea calificării „junk”?

Menținerea ratingului considerat potrivit investițiilor reprezintă, în principal, un factor esențial pentru finanțarea statului.

Un segment al principalilor investitori instituționali se conformează unor norme ce restricționează expunerea la titluri de valoare din zona speculativă. Pierderea statutului de „investment grade” la diverse agenții de rating ar putea diminua numărul potențialilor investitori și ar putea intensifica cerințele de randament pentru împrumuturile României.

România se confruntă cu o nevoie semnificativă de fonduri, iar cererea brută de finanțare depășește 10% din PIB, în timp ce cheltuielile legate de dobânzi au crescut.

Știrea se află în proces de actualizare…

COMENTARII / 0