La Evaluarea Națională și Bacalaureat, presiunea asupra elevilor poate atinge cote alarmante, deși adulții o consideră adesea drept „emoții firești”. Însă, realitatea arată că numeroși elevi nu experimentează doar o stare de stres obișnuit, ci o epuizare profundă care le afectează sănătatea mintală, motivația și atitudinea față de învățare. Acest fenomen, cunoscut sub numele de burnout, se manifestă din ce în ce mai frecvent chiar și la adolescenți** și **preadolescenți. Am purtat un dialog pe această temă cu psihologul și consilierul vocațional Mădălina-Florentina Bădulescu, care detaliază simptomele epuizării, distincția dintre stres – care poate fi și motivant – și burnout, precum și măsurile concrete pe care părinții le pot lua pentru a preveni transformarea examenelor într-o experiență traumatizantă.
Conform Ministerului Educației, sute de mii de elevi români vor fi implicați în examenele naționale programate pentru 2026. Numărul participanților la Evaluarea Națională din 2026 este estimat a fi în jurul a 173.000 de elevi de clasa a VIII-a. În ceea ce privește examenul de Bacalaureat din sesiunea de vară a anului 2026, se prevede că peste 143.000 de candidați din clasele a XII-a și a XIII-a se vor înscrie. Toți acești elevi, alături de părinții și profesorii lor, suportă o presiune enormă.
Stresul resimțit de elevi înainte de un examen poate fi considerat anormal atunci când atinge un anumit nivel. Evaluarea Națională și Bacalaureatul sunt două examene importante care pot genera un nivel ridicat de stres. Unii părinți și elevi consideră că „un examen nu trebuie să valoreze mai mult decât sănătatea mintală a copilului”. Îngrijorarea față de efectele negative ale stresului asupra sănătății mintale a elevilor este din ce în ce mai crescută.
Citește șiMpox în Rusia: Cinci persoane spitalizate în Sankt Petersburg
Simptomele de epuizare fizică și mentală la copii sunt adesea nedetectate sau trecute cu vederea. În majoritatea cazurilor, această epuizare se manifestă prin comportamente atipice, precum reacții disproportionate, apatie totală, iritabilitate crescută, crize de plâns, izolare sau chiar tulburări fizice.
„Un examen nu trebuie să valoreze mai mult decât sănătatea mintală a copilului”
, afirmă psihologul Mădălina-Florentina Bădulescu. devine
Procesul de epuizare la copii are loc ca rezultat al acumulării unor presiuni constante și nu brusc. În timp ce stresul normal resimțit înainte de examene este de obicei temporar și poate avea efecte motivante, epuizarea profundă se caracterizează prin lipsa de motivație, iritabilitate accentuată, izolare emoțională și chiar simptome fizice cum ar fi durerile de cap sau somnolența excesivă. Un indicator clar al acestui fenomen este faptul că odihna nu mai are efecte pozitive, iar copilul își pierde interesul pentru activitățile care anterior îi plăceau. Când procesul de învățare devine o sursă permanentă de anxietate și neputință, se vorbește deja despre epuizare și nu despre stresul cotidian, explică psihologul Mădălina-Florentina Bădulescu.
se transformă in
La copii, fenomenul de epuizare este consecința acumulării presiunilor constante și nu are loc în mod spontan. Deși stresul resimțit înainte de examene este, în general, temporar și poate avea un efect pozitiv de motivare, epuizarea profundă se manifestă prin scăderea motivației, creșterea iritabilității, retragerea emoțională și simptome fizice precum durerile de cap și somnolența excesivă. Un simptom evident al epuizării este faptul că repausul nu mai este eficient și copilul pierde interesul pentru activitățile care anterior îi aduceau plăcere.
„Un examen nu trebuie să valoreze mai mult decât sănătatea mintală a copilului”
, afirmă psihologul Mădălina-Florentina Bădulescu.
Pentru a continua lectura articolului, puteți accesa linkul AICI.
COMENTARII / 0