Anual, 840.000 de vieți sunt curmate din cauza factorilor de stres și pericolelor de natură psihosocială de la locul de muncă, printre care suprasolicitarea fizică și psihică și mediul de lucru ostil.
Acestea sunt legate de o incidență crescută a afecțiunilor cardiovasculare și a tulburărilor psihice, arată un studiu recent publicat de Organizația Națiunilor Unite.
Organizația Internațională a Muncii (OIM), o agenție a ONU, a publicat un raport care dezvăluie că factorii de stres psihosocial la locul de muncă au o legătură puternică cu afecțiuni cardiovasculare și tulburări psihice, printre care și sinuciderea.
„Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai importante provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă în lumea modernă a muncii”
Citește șiStocuri „pe hârtie”: Medicamentul Lyrica și bolnavii de cancer. Liliana Ruse: M-am oferit să îi dau bani ministrului, să îmi ia o cutie
Manal Azzi, coordonatoare a echipei pentru politici și sisteme de securitate și sănătate în muncă (SSM) la OIM, a afirmat că factorii psihosociali reprezintă o problemă cheie pentru protecția muncii și sănătatea angajaților în mediul actual de lucru.
Potrivit acesteia, îmbunătățirea condițiilor psihosociale la locul de muncă este vitală nu numai pentru ocrotirea sănătății fizice și mintale a angajaților, ci și pentru sporirea productivității, a eficienței organizaționale și a dezvoltării economice sustenabile.
„Îmbunătățirea mediului psihosocial de muncă este esențială nu doar pentru protejarea sănătății mintale și fizice a lucrătorilor, ci și pentru consolidarea productivității, performanței organizaționale și a dezvoltării economice durabile”,
a adăugat aceasta.
Activitatea profesională are un impact semnificativ asupra personalității, relațiilor sociale și stabilității financiare a individului.
Organizarea și structura muncii sunt factori decisivi în determinarea măsurii în care aceasta contribuie la bunăstarea sau, dimpotrivă, la deteriorarea stării de sănătate a angajaților.
Atunci când supraîncărcarea cu sarcini, lipsa de claritate în ceea ce privește responsabilitățile și sentimentul de injustiție sunt prezente, munca poate avea consecințe nefaste asupra celor care o practică.
45 de milioane de ani de viață ajustați sunt pierduți anual din cauza riscurilor pentru sănătate, potrivit datelor, care au arătat că efectele combinate ale bolilor cardiovasculare și tulburărilor mintale au ca rezultat o scădere anuală de 1,37% a produsului intern brut global.
Impactul acestor riscuri asupra sănătății este considerabil, ducând la o pierdere semnificativă de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate în fiecare an.
112.333 de vieți sunt pierdute în fiecare an în Europa, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), care a estimat că impactul asupra sănătății este de aproape șase milioane de DALY. În urma analizei, s-a observat că bolile cardiovasculare sunt principala cauză a deceselor înregistrate. Pe de altă parte, tulburările mintale au un efect mai puternic asupra pierderii totale a anilor de viață sănătoși, care se ridică la 1,43% din PIB.
Transformarea stresului profesional în afecțiuni medicale grave constituie un fenomen alarmant. 840.000 de persoane pierd anual viața din cauza condițiilor de muncă, potrivit datelor prezentate într-un raport al Organizației Națiunilor Unite. Problemele psihosociale și strresul la locul de muncă au repercusiuni nefaste asupra sănătății cardiovasculare și mintale a angajaților.
În fiecare an, aproximativ 12 miliarde de zile de muncă sunt pierdute din cauza problemelor de sănătate mintală, a dezvăluit Organizația Mondială a Sănătății. Condițiile de sănătate care contribuie la această situație cuprind epuizarea profesională, tulburările de somn, oboseala, precum și depresia și tulburările de anxietate.
Condițiile de sănătate mintală pot avea repercusiuni nefaste asupra stării fizice prin procese de adaptare nesănătoase, frecvent utilizate pentru a combate stresul și oboseala.
Fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice, determinate de factorii de stres de la locul de muncă, pot conduce la obezitate, hipertensiune și alte afecțiuni cronice.
Interacțiunea dintre factorii de sănătate și pericolele psihosociale pe perioade îndelungate conduce la consolidarea efectelor nocive asupra stării de sănătate a celor expuși la stres psihosocial, după cum au menționat cercetătorii.
„Dovezile sugerează, de asemenea, că comportamentele legate de sănătate și riscurile psihosociale interacționează în timp, comportamentele nesănătoase consolidând și amplificând efectele adverse asupra sănătății asociate expunerii la stres psihosocial”
, au scris autorii.
840.000 de decese pe an sunt cauzate de condițiile de muncă, arată un raport.
Factorii principali care afectează starea de sănătate a angajaților sunt identificați ca fiind programul prelungit de lucru, actele de intimidare la locul de muncă, stresul profesional, dezechilibrul dintre efortul depus și recompensa primită, sentimentul de insecuritate a locului de muncă, precum și violența și hărțuirea.
Un aspect esențial subliniază autorii, programul de lucru prelungit constituie un factor de risc psihosocial major, care augmentează considerabil probabilitatea de apariție a bolilor cardiovasculare și a accidentului vascular cerebral, fenomen care persistă la scară largă.
Condițiile de muncă prelungite și solicitante, precum și experiența de a fi hărțuit la locul de muncă reprezintă factori majori de risc pentru sănătate. Impactul asupra angajaților poate fi considerabil.
35% dintre angajați la nivel global sunt supuși unui program de lucru care depășește 48 de ore pe săptămână, potrivit estimărilor OIM.
Consecințele acestui ritm alert de muncă sunt subliniate de cercetările OMS, care au stabilit că acei care lucrează 55 sau mai multe ore pe săptămână prezintă un risc sporit cu 35% de a suferi un accident vascular cerebral și cu 17% mai multe șanse de a deceda din cauza bolii cardiace ischemice, comparativ cu cei care lucrează într-un program cuprins între 35 și 40 de ore pe săptămână.
23% dintre angajații la nivel global au fost supuși la diferite forme de abuz și agresiune la locul de muncă. Violența psihologică reprezintă cea mai răspândită formă, afectând 18% dintre lucrători, potrivit datelor care arată că intimidarea și hărțuirea sunt probleme semnificative. În plus, se estimează că aproape un sfert dintre lucrători au cunoscut cel puțin o experiență de violență sau hărțuire la locul de muncă.
Digitalizarea, inteligența artificială, munca la distanță și noile forme de angajare remodelează mediul psihosocial de muncă, obligând organizațiile să identifice riscurile și să implementeze măsuri preventive.
Gestionarea eficientă a activității profesionale necesită strategii care să abordeze modul de concepere, organizare și conducere a muncii, luând în considerare factori precum volumul de sarcini, definirea clară a responsabilităților, numărul adecvat de angajați și planificarea orară a activităților.
În situațiile în care măsurile preventive se dovedesc insuficiente, OIM recomandă acordarea unui ajutor imediat și nediscriminatoriu, care să includă facilități de sprijin, modificări temporare ale condițiilor de muncă, măsuri de sănătate și securitate ocupațională, precum și proceduri de reintegrare echitabile în activitatea profesională.
COMENTARII / 0