Fumurile provenite de la incendiile de vegetație determină în majoritatea zilelor condiții de aer nesănătoase pentru femeile însărcinate; grupurile cele mai vulnerabile sunt comunitățile rurale, rezidenții cu venituri reduse și populațiile native americane.
2003–2019 a marcat o îmbunătățire semnificativă a calității aerului în Statele Unite, ceea ce a diminuat considerabil numărul sarcinilor expuse pericolelor cauzate de poluare. Totuși, o amenințare persistentă rămâne: fumul provenit din incendiile de vegetație.
Mai jos, articolul continuă.
Citește șiAdolescenții fac prea puțină mișcare, iar situația nu s-a îmbunătățit în 15 ani. Ce arată un studiu realizat în 140 de țări
Poluarea din alte surse a scăzut considerabil, însă expunerea la fum a rămas practic neschimbată, rezultând în final să fie responsabilă pentru aproape două treimi din zilele cu calitate a aerului nesănătoasă la nivel național.
Reglementările privind controlul emisiilor se dovedesc eficiente pentru poluarea originată din motoare și din coșuri industriale. Totuși, acestea nu reușesc să oprească poluarea generată de incendiile forestiere.
Menglu Liang, profesor clinician asistent la University of Maryland, a coordonat studiul prezentat de Earth.com, împreună cu cinci colegi, dintre care trei provin din Departamentul de Epidemiologie și Biostatistică.
Echipa a analizat calitatea aerului inhalat de femeile însărcinate, însă nu a urmărit ulterior starea de sănătate a copiilor.
CERCETĂRILE ANTERIOARE au legat contactul cu fum în perioada sarcinii de nașterea prematură și de greutate mică la naștere.
„Aceste efecte sunt importante mult dincolo de sala de nașteri, iar problemele apărute înainte de naștere pot avea consecințe timp de decenii”, a declarat Liang. „Din acest motiv, expunerea prenatală reprezintă o preocupare deosebită pentru sănătatea publică.”
Normele de protecție a aerului curat au diminuat poluarea.
În cadrul cercetării, poluarea subiectului de studiu constă în funingine și alte particule de dimensiuni atât de mici încât pot penetra adânc în plămâni și pot ajunge în fluxul sanguin. Cercetătorii denumesc aceste particule PM2.5, iar ele se originează simultan din gazele de eșapament, din coșurile industriale, din arderea vegetației agricole și din incendiile de pădure.
Echipa condusă de Liang a executat de două ori pe zi, pe parcursul unei perioade de 17 ani, un model național pentru calitatea aerului: prima rundă a inclus fenomenele de incendiu, iar cea de-a doua a exclușat complet incendiile. Diferența obținută între cele două simulări indică cantitatea de poluare generată de fum.
Cercetătorii au corelat apoi datele zilnice pentru fiecare comitat cu certificatele de naștere pentru 64,5 milioane de copii, ținând cont de comitatul în care locuia mama și de durata sarcinii.
Nașterile analizate au avut loc în 2.842 de comitate din 48 de state. În medie, la nivelul tuturor acestor zone, poluarea la care a fost expusă o femeie pe parcursul sarcinii a scăzut cu 34%.
Incendiile de vegetație determină majoritatea zilelor în care calitatea aerului este nesănătoasă.
Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) declară că nivelul de particule fine care depășește 35 de micrograme pe metru cub este dăunător pentru întreaga populație.
În primele anii ai mileniului, 67,3% dintre copiii care au venit pe lume au fost supuși, înainte de naștere, la cel puțin o zi de fum. În intervalul 2017-2019, 21,9% indică procentul scăzut.
Autoritățile de reglementare pot revendica aproape exclusiv creditul pentru această progres. Zilele în care aerul a fost considerat nesănătos din cauza vehiculelor, centralelor electrice și activităților industriale s-au redus cu 85%, datorită Clean Air Act și a normelor stabilite pe baza acestei legi.
În schimb, numărul zilelor afectate de fum aproape că nu s-a schimbat. La începutul studiului, aproximativ 15% dintre copii fuseseră expuși înainte de naștere la cel puțin o zi cu fum, iar la sfârșitul perioadei procentul era de 14%.
Astfel, zilele cu aer de calitate deficitară au scăzut, însă majoritatea dintre ele sunt în prezent cauzate de fum.
Conform estimărilor realizate de echipă, până la finalul cercetării, fumul provenit din incendiile de vegetație a contribuit la aproximativ 65% din zilele respective, iar în anii 2017 și 2018 acest procent a crescut peste 70%.
Zilele în care aerul este poluat pot fi de două tipuri și nu sunt neapărat identice. Particulele fine obținute din incendiile de pădure conțin o cantitate mai mare de carbon organic decât cele produse de traficul rutier, iar alte studii indică faptul că acestea ar putea fi mai dăunătoare la fiecare microgram inhalat.
„Până în 2019, fumul incendiilor de vegetație devenise principala sursă a zilelor cu niveluri ridicate de poluare la care erau expuse femeile însărcinate din SUA”.
Liang a afirmat.
Fumul a contratat avansurile în îmbunătățirea calității aerului din nord-vestul SUA.
Fără a lua în considerare incendiile, progresul în calitatea aerului ar fi mai mare decât ceea ce se observă în realitate. Poluarea provenită de la toate celelalte surse a scăzut cu 37% la nivel național, în comparație cu 34% când toate sursele sunt incluse.
Focurile de vegetație explică această diferență, iar anumite zone au suferit mai intens decât altele.
Aceste progrese au protejat cu adevărat femeile însărcinate și copiii nenăscuți, iar fără ele nivelul actual al expunerii ar fi fost considerabil mai ridicat
Liang a menționat.
În regiunea nord‑vestică a Statelor Unite, conform estimărilor echipei, nivelul poluării în perioada sarcinii ar fi scăzut cu aproape 15 % în absența fumului suplimentar. În realitate, scăderea a fost de doar 6,6 %, iar proporția fumului în totalul poluării regionale a urcat de la 5,1 % la 13,3 %.
Regiunile din vest nu sunt singurele afectate. În sud și sud-est, proporția de fum s-a aproape dublat, ajungând la 9,8% în ambele zone.
Regiunile cu niveluri de trai mai scăzute prezintă o expunere crescută la fumul incendiilor de vegetație.
În treimea celor mai sărace comitate, proporția de fum din poluarea la care femeile însărcinate au fost supuse a urcat de la 5,3% la 11,5%, cea mai
Calitatea aerului din aceste zone s-a îmbunătățit, de asemenea, mai puțin decât oriunde altundeva. În comitatele în care locuințele se învecinează cu păduri și zone cu vegetație, ponderea poluării provenite din incendii s-a mai mult decât dublat, ajungând la 14,1%.
Comunitățile rurale au avut o expunere mai mare la fum comparativ cu cele urbane. Printre mamile amerindiene și cele din Alaska, scăderea totală a poluării a fost cea mai mică dintre toate grupurile, aproximativ 25%, în timp ce proporția poluării cauzate de incendii s-a aproape dublat.
„Povara poluării provocate de incendiile de vegetație a fost cea mai ridicată în comunitățile cu venituri mici, în cele rurale, în comunitățile amerindiene și ale nativilor din Alaska, precum și în zonele în care există un deficit de servicii de îngrijire maternală”, a declarat Liang.
Expunerea la fum se intensifică în regiunile în care accesul la servicii de maternitate este limitat.
Echipa lui Liang a împărțit comitatele și în funcție de accesul la servicii de îngrijire pentru femeile însărcinate. Mai mult de jumătate dintre acestea au un spital cu maternitate care fie este mic, fie se află la mare distanță de alte unități medicale.
În 39% din județe, unitatea de terapie intensivă neonatală cea mai apropiată pentru nou-născuții în stare critică se găsește la o distanță de peste 60 de mile (95 de kilometri).
În fiecare an, aproximativ 630.700 de copii se nasc în aceste comitate, unde există deficit de personal și servicii.
Până la finalul cercetării, fumul constituia 10,6% din poluarea inhalată de femeile însărcinate din acele regiuni, în contrast cu 7,6% în județele care beneficiază de acces corespunzător la servicii medicale.
Regiunile cu acces medical limitat coincid simultan cu cele în care nivelul de fum se intensifică cel mai accentuat. În rândul zonelor în care proporția de fum a escaladat cu cea mai rapidă creștere, 65% dintre ele prezintă lipsă de servic
Liang a precizat că una dintre contribuțiile majore ale studiului constă în schimbarea modului de vedere.
„Cercetările anterioare au arătat foarte bine unde apare fumul incendiilor de vegetație, însă resursele de sănătate publică sunt alocate populațiilor, nu suprafețelor de teren”
a declarat aceasta.
Incendiile cele mai devastatoare erau programate să apară mai târziu.
Analiza se limitează la informațiile disponibile până în 2019, înainte ca incendiile devastatoare să lovească vestul Statelor Unite în 2020 și înainte ca fumurile din incendiile canadiene să ajungă în statele din estul SUA în 2023.
Rămâne deocamdată fără răspuns întrebarea dacă ponderea poluării provenite din incendii a continuat să crească de atunci. Pentru a afla acest lucru vor fi necesare date mai recente.
Echipa lui Liang a menționat și alte trei limite ale cercetării. Femeile care s-au mutat dintr-un comitat în altul în timpul sarcinii nu au putut fi urmărite, la fel cum cercetătorii nu au putut lua în calcul persoanele care au purtat măști, au folosit purificatoare de aer sau au plecat din localitate timp de o săptămână.
Mai mult, disponibilitatea acestor mijloace de protecție a fost, încă de la început, neuniformă în rândul cetățenilor.
În a doua execuție a modelului, cercetătorii au eliminat toate formele de incendii.
În cadrul poluării cauzate de fum, s-au adăugat arderea terenurilor agricole și incendiile controlate din păduri, fiind deosebit de semnificative în sud-estul SUA.
Medicii estimează deja fumul provenit din incendiile de vegetație ca fiind un pericol tot mai accentuat pentru sănătate, iar normele de emisii nu reușesc să-l controleze.
În cadrul studiu, nu s-a constatat dacă o expunere crescută la fum a generat efecte măsurabile asupra fiecărei sarcini în parte.
Următorul scop al cercetătorilor este să determine în ce fază a sarcinii — primul, al doilea sau al treilea trimestru — expunerea la fum poate genera cele mai severe efecte.
COMENTARII / 0