Casa Albă a întocmit o listă care clasifică țările NATO drept „dezirabile” sau „nedezirabile”, relatează Politico. Această listă a fost creată în contextul în care administrația Trump explorează opțiuni pentru a sancționa aliații care nu au acordat sprijin în conflictul din Iran.
Înainte de sosirea lui Mark Rutte, liderul NATO, la Washington în cursul acestei luni, oficialii au elaborat o listă care evaluează contribuțiile statelor membre la alianță, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial american din domeniul apărării care are cunoștință despre plan.
Lista respectivă oferă o imagine de ansamblu asupra nivelului de implicare al fiecărui membru și îi ierarhizează în funcție de aportul adus.
Articolul continuă după această întrerupere.
Citește șiGavin Newsom ironizează Trump: AI rămâne „inteligență artificială”
Președintele Donald Trump pare să fie hotărât să ducă la îndeplinire avertismentele sale adresate partenerilor care nu îi împărtășesc opiniile. Acest demers reprezintă o nouă provocare pentru o alianță deja grav deteriorată, care a suportat deja critici vehemente din partea sa – de la încercările sale de a convinge țările să își extindă granițele până la declarațiile sale privind posibilitatea unei retrageri complete din acord.
În luna decembrie, Pete Hegseth, Secretarul Apărării, a prezentat o concepție generală.
Țările care exemplifică un comportament exemplar, cum ar fi Israelul, Coreea de Sud și Polonia, dar și Germania din ce în ce mai mult, precum și țările baltice și altele, vor beneficia de o atenție specială din partea noastră, a afirmat el.
„Aliații care încă nu își fac partea pentru apărarea colectivă se vor confrunta cu consecințe”
Potrivit unui diplomat, documentul respectiv pare să se bazeze pe această idee.
Casa Albă are un document „obraznic și drăguț”, adăugând:
„presupun că gândirea este similară”
.
Se vehiculează că funcționarii americani iau în considerare aplicarea unor sancțiuni celor care sunt considerați parteneri nefide în cadrul alianței.
Informații detaliate privind planificarea opțiunilor sunt păstrate în secret de către Administrație, conform declarațiilor surselor.
În același timp, oficialii au furnizat foarte puține informații suplimentare despre posibilele favoruri sau consecințe.
Un alt oficial european a exprimat opinii sceptice cu privire la abordarea Statelor Unite în ceea ce privește sancționarea aliaților nesustenabili, declarând că nu pare să existe o strategie clară în acest sens. Oficialul european, care a fost asigurat cu anonimatul pentru a putea vorbi despre subiecte diplomatice delicate, a ridicat întrebări cu privire la eficacitatea măsurilor propuse.
„Mutarea trupelor este o opțiune, dar pedepsește în principal SUA, nu-i așa?”
Această întrebare sugerează că sancțiunile ar putea avea repercusiuni negative mai mari pentru Statele Unite decât pentru aliații săi.
Casa Albă a făcut cunoscută nemulțumirea sa profundă în legătură cu partenerii săi.
În ciuda sprijinului constant oferit, anumite țări nu și-au arătat reciprocitatea în timpul Operațiunii Epic Fury, a afirmat Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casa Albă.
„În timp ce Statele Unite au fost întotdeauna acolo pentru așa-zișii noștri aliați, țările pe care le protejăm cu mii de soldați nu au fost acolo pentru noi pe parcursul Operațiunii Epic Fury”
Președintele Trump a lăsat să se înțeleagă, fără echivoc, că are o părere clară despre această situație considerată de el inechitabilă. În cuvintele sale,
„Statele Unite își vor aminti”
de această problemă, după cum el însuși a menționat.
Lista „obraznice și drăguțe” include o prezentare generală a contribuțiilor membrilor la alianță și îi plasează pe niveluri, potrivit a trei diplomați europeni și un oficial american al apărării familiarizat cu planul.
Nicio declarație oficială nu a fost emisă de către NATO în legătură cu această problemă, cel puțin nu până în momentul solicitării de comentarii.
Orice strategie viabilă pentru reconfigurarea desfășurării militare americane în Europa ar presupune, în mare măsură, realocarea acestora dintr-o locație europeană în alta, având în vedere că opțiunile alternative sunt extrem de limitate. O astfel de relocare ar putea implica cheltuieli semnificative și perioade îndelungate de planificare și execuție.
Încă nu se știe care națiuni intră în fiecare categorie și nici dacă Rutte are cunoștință despre această inițiativă. Însă, românii și polonezii ar putea fi printre cei mai avantajați, deoarece ambele țări se bucură în continuare de favoarea președintelui și ar saluta sosirea a mai multe trupe americane.
În cadrul strategiei sale, Departamentul Apărării va acorda o atenție deosebită consolidării parteneriatelor și colaborărilor cu acele națiuni care servesc drept exemple de bună practică în materie de securitate. Accentul va fi pus pe consolidarea relațiilor cu acești aliați model.
Guvernul polonez suportă deja o parte semnificativă din cheltuieli pentru a găzdui aproximativ 10.000 de militari americani pe teritoriul său, fiind unul dintre cele mai mari investiții în apărare din cadrul NATO.
Între timp, România a extins recent baza aeriană Mihail Kogălniceanu, pe care a acordat permisiunea SUA să o utilizeze în operațiunile aeriene din Iran, oferind astfel spațiu pentru un număr suplimentar de trupe americane.
Strategia Națională de Apărare a fost lansată în ianuarie, prezentând o abordare distinctă.
Inițial, Hegseth a recurs la un discurs similar cu cel al modelului aliat, atunci când a discutat despre partenerii din cadrul NATO care și-au majorat cheltuielile pentru apărare, aliniindu-se la ținta de 5% promovată de Trump.
Oficialii au menționat această strategie și în documentul lansat în ianuarie.
Pentagonul a emis o declarație în care precizează că Departamentul Apărării va acorda prioritate colaborării și angajamentelor cu acele state aliate care respectă obligațiile asumate în cadrul apărării colective.
„Făcând acest lucru, îi vom împuternici pe acești aliați pe măsură ce își intensifică apărarea intereselor noastre comune, consolidând în același timp stimulentele pentru ca alți aliați să își facă partea.”
Această abordare are drept scop consolidarea capacităților de apărare ale acestor aliați model, în vederea protejării intereselor comune.
SUA ar putea lua în considerare posibilitatea de a reconsidera anumite aspecte ale colaborării lor cu aliații din NATO, în funcție de evaluarea sprijinului acordat în contextul conflictului din Iran.
Potrivit unor oficiali europeni care au avut acces la informații privilegiate, această abordare ar permite SUA să acorde avantaje celor considerați „buni” și să impună anumite limitări celor percepuți ca „răi”.
Termenul de „aliat model”
a fost utilizat de Hegseth în discuțiile cu reprezentanții NATO, după cum a relatat un al treilea diplomat european.
Trump ar obține astfel posibilitatea de a distinge între statele membre care au sprijinit inițiativele SUA în Iran, de exemplu prin oprirea blocadei impuse de Teheran în Strâmtoarea Ormuz și prin acordarea accesului la bazele lor militare, și cele care nu au oferit acest sprijin.
În contextul în care anumite țări europene, precum Spania, Marea Britanie și Franța, fie au refuzat, fie au temporizat acordarea de asistență cerută de SUA, alte națiuni, printre care România și câteva state mai puțin populate, au acordat permisiunea pentru utilizarea propriilor baze aeriene de către american. De asemenea, Bulgaria a oferit în mod discret sprijin pentru operațiunile logistice desfășurate de SUA în regiunea Orientului Mijlociu.
Strategia Casei Albe este privită cu scepticism de către reprezentanții Partidului Republican.
Anul trecut, la summitul NATO de la Haga, Spania a avut deja divergențe cu administrația Trump, refuzând să accepte obiectivul de cheltuieli pentru apărare de 5%.
În schimb, oficialii au exprimat apreciere pentru țările baltice, și anume Lituania, Letonia, Estonia și Polonia, care au menținut constant niveluri ridicate de cheltuieli militare în cadrul blocului.
Declarația președintelui Trump privind intensificarea eforturilor aliaților a fost reiterată de către șeful politicilor Pentagonului, Elbridge Colby, în cadrul unei reuniuni virtuale recente cu miniștrii apărării din NATO.
În cadrul acestui eveniment, care a avut loc luna aceasta, Colby a subliniat că este esențial ca partenerii și aliații să contribuie la consolidarea securității unei căi navigabile strategice din Orientul Mijlociu.
„Președintele Trump a precizat pe bună dreptate că se așteaptă ca aliații și partenerii să intensifice eforturile și să ajute la securizarea acestei căi navigabile vitale din Orientul Mijlociu”
a afirmat oficialul, într-un context în care Hegseth a decis să nu participe la reuniune.
Washington se confruntă cu o opoziție puternică pe Dealul Capitoliului în legătură cu intenția de a impune sancțiuni unor aliați.
Luarea unor astfel de măsuri împotriva partenerilor din NATO este fără precedent în ceea ce privește aplicarea de pedepse.
Nu există un istoric similar
care să justifice astfel de acțiuni, potrivit criticilor.
Opiniile contrare acestor măsuri restrictive s-au manifestat deja în rândul legislatorilor.
Declarația senatorului Roger Wicker (republican, Mississippi) a sublinat că comentariile lipsite de respect ale liderilor americani în legătură cu alianțele sunt inutile.
Înainte de audierea privind forțele americane din regiunea indo-pacifică, el a adăugat că beneficiile politice, strategice și morale ale alianțelor sunt multiple și clare.
„Trebuie să fim clari cu privire la numeroasele beneficii politice, strategice și morale pe care țara le primește de pe urma alianțelor sale”
Există dubii în rândul unor foști oficiali cu privire la capacitatea administrației Trump de a face față unei noi crize care ar putea pune în pericol însăși existența alianței.
Încercările administrației Trump de a-și reveni dintr-o situație delicată autoindusă sunt în plină desfășurare, potrivit lui Joel Linnainmäki, fost oficial finlandez implicat în procesul de aderare a Finlandei la NATO în 2023.
„Trump și echipa sa sunt ocupați să încerce să se extragă din mlaștina autoprovocată”
,
a afirmat el.
În prezent, continuarea războiului limitează capacitatea administrației de a iniția eventuale noi conflicte cu Europa, probabil nu are suficientă putere pentru a deschide un alt front ostil cu Europa atâta timp cât războiul continuă.
COMENTARII / 0