Administrația Trump a întocmit o listă care evaluează țările membre NATO în funcție de comportamentul lor, în timp ce explorează opțiuni pentru a impune sancțiuni aliaților care nu s-au aliniat la politica SUA împotriva Iranului. Această listă, care a fost pregătită înainte de sosirea șefului NATO, Mark Rutte, la Washington în cursul acestei luni, prezintă o imagine de ansamblu a contribuțiilor financiare și militare ale fiecărui stat membru și îi clasifică în diferite categorii, după cum afirmă trei diplomați europeni și un oficial american din domeniul apărării, citați de Politico.
Se confirmă faptul că Donald Trump este hotărât să-și respecte angajamentele luate anterior și să impună consecințe aliaților care nu-i îndeplinesc cerințele. Această decizie exercită o presiune suplimentară asupra unei alianțe deja fragile, care a fost puternic zguduită de declarațiile sale recente, printre care se numără încercarea de a anexa Groenlanda și avertismentul privind o posibilă retragere completă din acordul respectiv.
În luna decembrie, Pete Hegseth, în calitatea sa de Secretar Apărării, a prezentat o propunere cu caracter general.
Țările care se remarcă prin eforturi susținute, precum și Israelul, Coreea de Sud, Polonia, într-o măsură din ce în ce mai mare Germania, statele baltice și altele, vor fi obiectul unei atenții deosebite din partea noastră, a afirmat el.
Citește șiDoi ucraineni au fost arestaţi pentru spionaj la Viena. Alţi doi, printre care un jurnalist de investigaţie, reţinuţi şi eliberaţi
„Aliații care încă nu își îndeplinesc obligațiile în materie de apărare colectivă vor suporta consecințele”
Potrivit unui diplomat, respectiva listă pare să se bazeze pe o anumită percepție.
„Casa Albă are o listă cu cei cuminți și cei neascultători, așa că bănuiesc că raționamentul este similar”,
a declarat această persoană, sugerând astfel o conexiune între cele două categorii.
Casa Albă este menționată ca fiind cea care posedă această listă.
Informații nespecificate sugerează că administrația este discretă în legătură cu particularitățile, concomitent cu examinarea unor variante distincte.
În plus, reprezentanții oficiali au fost evazivi în ceea ce privește esența beneficiilor sau repercusiunilor potențiale, fără a furniza clarificări suplimentare.
Un oficial european anonim a exprimat îndoieli cu privire la strategiile administrației Trump, afirmând că nu există un plan clar pentru sancționarea aliaților care nu se conformează.
El a adăugat că ideile nu sunt foarte clare atunci când este vorba despre consecințele pentru cei care nu respectă regulile.
Oficialul a mai declarat:
„Trimiterea de trupe este o opțiune, dar asta pedepsește în primul rând Statele Unite, nu-i așa?”
Aceste declarații au fost făcute cu condiția anonimatului, din cauza naturii sensibile a subiectului.
Ele reflectă perspectivele unor oficiali europeni care discută despre chestiuni diplomatice delicate.
Administrația Trump a făcut publice nemulțumirile sale în legătură cu partenerii săi internaționali.
În mod evident, frustrarea este o stare resimțită în cadrul Casa Albă.
„În timp ce Statele Unite au fost mereu alături de așa-zișii noștri aliați, țările pe care le protejăm cu mii de soldați nu ne-au fost alături pe parcursul operațiunii «Epic Fury»”
,
a afirmat Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casa Albă, făcând referire la denumirea operațiunii dată de Pentagon.
Ea a adăugat că Președintele Trump a exprimat în mod clar o părere privind această situație pe care el o consideră nedreaptă și a subliniat că Statele Unite nu vor uita acest lucru, așa cum Președintele Trump a menționat.
Nicio declarație oficială nu a fost emisă de către NATO în legătură cu această solicitare de comentariu.
Schimbarea locației trupelor americane din Europa pare a fi o sarcină dificilă, deoarece opțiunile alternative sunt extrem de limitate. În consecință, orice strategie viabilă ar presupune, probabil, relocarea militarilor dintr-o țară europeană în alta. Însăși această relocare ar putea fi un proces costisitor și care necesită mult timp.
Deocamdată, nu se cunosc detalii despre care țări intră în fiecare categorie și nici dacă Rutte are cunoștință despre această propunere.
În schimb, se estimează că România și Polonia ar putea fi printre cele mai mari câștigătoare ale acestei inițiative, deoarece ambele țări se bucură de o bună relație cu președintele american și ar saluta sosirea mai multor militari americani, potrivit sursei menționate.
România și Polonia sunt două nume care apar pe lista țărilor cu cheltuieli semnificative pentru apărare în cadrul NATO.
Deja, Polonia acoperă aproape toți banii necesari pentru a găzdui aproximativ 10.000 de militari americani pe teritoriul său.
În România, baza aeriană Mihail Kogălniceanu, care a fost recent extinsă, are suficient spațiu pentru a primi chiar mai mulți militari americani.
Strategia de Apărare Națională și-a văzut reflectată inițial ideea de „aliat model” prin cuvintele lui Hegseth, care a descris partenerii NATO ce și-au majorat cheltuielile pentru apărare la nivelul de 5%, o țintă promovată insistent de către Trump. Această sintagmă a fost ulterior reluată de către oficiali în documentele oficiale ale Strategiei de Apărare Naționale.
Anunțul făcut de către reprezentanții Departamentului Apărării subliniază importanța colaborării consolidate cu acele națiuni care se disting prin sprijinul acordat eforturilor comune de apărare.
Potrivit Pentagonului, această abordare are drept scop să îi încurajeze pe acești aliați de încredere să continue să își intensifice eforturile de apărare a intereselor comune.
În același timp, această strategie are ca obiectiv consolidarea stimulentele pentru ca ceilalți aliați să își aducă contribuția la eforturile comune de apărare.
Departamentul Apărării va acorda prioritate cooperării și colaborării cu aliații exemplari care își aduc contribuția la apărarea noastră colectivă
, se arată în comunicatul emis de Pentagon.
Astfel, îi vom sprijini pe acești aliați pe măsură ce își intensifică eforturile în apărarea intereselor noastre comune, consolidând în același timp stimulentele pentru ca și alți aliați să își aducă contribuția
.
Statele Unite ar putea dobândi o pârghie pentru a reevaluări sprijinul acordat aliaților, după cum relatează doi oficiali europeni care au avut acces la plan.
Acest mecanism i-ar putea permite Statelor Unite să revoce desfășurarea de trupe, manevre militare comune sau acorduri de vânzare de echipament militar pentru națiunile considerate nesigure.
În același timp, ar putea oferi oportunități similare pentru țările percepute ca fiind de încredere.
Termenul de „aliat model”
a fost vehiculat de Hegseth în discuțiile purtate cu reprezentanții NATO, potrivit unui al treilea oficial.
Această abordare ar putea conduce la o redistribuire a sprijinului militar.
Acest demers i-ar conferi lui Trump o paletă mai largă de opțiuni pentru a discrimina între partenerii care au sprijinit inițiativele SUA în Iran, precum abandonarea asediului impus de Teheran asupra Strâmtorii Ormuz și acordarea accesului la infrastructura militară, și cei care nu au oferit acest sprijin.
Pe fondul unor reacții divergente din partea unor state europene față de solicitările SUA, România și câteva țări cu o suprafață mai mică au acordat permisiunea pentru utilizarea propriilor baze aeriene de către american. În contrast, Spania, Regatul Unit și Franța fie au refuzat, fie au tergiversat răspunsul la cererile de asistență venite din partea Statelor Unite. De asemenea, Bulgaria a acordat un sprijin mai puțin evident operațiunilor logistice desfășurate de SUA în Orientul Mijlociu.
Un anumit grad de tensiune a apărut între Spania și administrația Trump, după ce Spania a refuzat să accepte obiectivul NATO de a aloca 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, la reuniunea Alianței care a avut loc la Haga în anul precedent. În ciuda acestui fapt, reprezentanții oficiali au exprimat apreciere pentru țările din regiunea baltică, și anume Lituania, Letonia, Estonia și Polonia, datorită nivelului constant ridicat al cheltuielilor militare al acestora, care le situează în fruntea clasamentului blocului.
Declarația președintelui Trump privind așteptările sale de la aliați și parteneri în ceea ce privește securitatea unei căi navigabile esențiale din Orientul Mijlociu a fost reiterată de Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului, în cadrul unei reuniuni virtuale a miniștrilor apărării NATO care a avut loc în această lună.
În cadrul acestui eveniment,
„Președintele Trump a precizat pe bună dreptate că se așteaptă ca aliații și partenerii să se implice și să contribuie la asigurarea securității acestei căi navigabile vitale din Orientul Mijlociu”
, a afirmat Colby, în timp ce Hegseth a decis să nu participe.
Foarte puține cazuri similare au existat până în prezent, când sancțiuni au fost impuse împotriva unor parteneri strategici, iar aceste propuneri se lovesc deja de opoziție în rândul legislatorilor de la Capitol Hill.
Declarațiile lipsite de respect ale oficialilor americani cu privire la alianțele lor nu au efecte pozitive, după cum a afirmat senatorul Roger Wicker, un republican din Mississippi, marți, în timpul unei dezbateri referitoare la prezența militară americană în zona Indo-Pacific.
„Nu este de ajutor când liderii americani vorbesc despre alianțele noastre cu dispreț”
, a spus el, adăugând că beneficiile politice, strategice și morale ale acestor parteneriate sunt numeroase și trebuie să fie clarificate pentru țară.
În continuare, senatorul a menționat că
„Trebuie să fim clari în privința numeroaselor beneficii politice, strategice și morale pe care țara noastră le obține din alianțele sale.”
Administrația Trump se confruntă cu scepticism din partea unor foști oficiali, care pun la îndoială capacitatea sa de a gestiona eficient o nouă criză majoră care ar putea afecta însăși existența alianței.
În prezent, administrația Trump se confruntă cu dificultăți majore, potrivit lui Joel Linnainmaki, fost oficial finlandez implicat în procesul de aderare a Finlandei la NATO în 2023.
„Trump și echipa sa sunt ocupați să încerce să iasă din impasul în care s-au băgat singuri”
, a afirmat Linnainmaki.
El a mai adăugat că administrația Trump ar putea să nu dispună de resursele necesare pentru a iniția un nou conflict cu Europa, având în vedere că războiul este încă în desfășurare.
În acest context, se consideră că România ar putea obține avantaje din această situație.
se transformă în
Potrivit declarațiilor lui Joel Linnainmaki, fost oficial finlandez care a jucat un rol cheie în procesul de aderare a Finlandei la NATO în 2023, situația actuală este deosebit de complexă pentru administrația Trump.
„Trump și echipa sa sunt ocupați să încerce să iasă din impasul în care s-au băgat singuri”
, a declarat el.
În opinia sa, este puțin probabil ca administrația Trump să poată deschide un nou front de conflict cu Europa, atâta timp cât războiul continuă să fie o prioritate.
Un scenariu de criză este pregătit de către Uniunea Europeană pentru a evalua clauza de asistență reciprocă, mecanism menit să ofere sprijin în situații de urgență.
Această abordare prezintă anumite diferințe cheie față de cadrul de securitate oferit de Articolul 5 NATO.
Președintele Trump a lansat critici dure la adresa NATO, calificând alianța drept „ineficientă și lipsită de putere reală”.
Declarațiile sale au venit după ce Iranul a făcut publică o decizie privind strâmtoarea Ormuz.
„Este inutilă și ar trebui să stea departe”
, a afirmat Trump despre alianță.
COMENTARII / 0