Șucu: Suspiciuni nefondate scumpesc creditele imediat

În opinia lui Dan Șucu, Președinte al Confederației Patronale Concordia, difuzarea în spațiul public a unor acuzații nefondate la adresa băncilor, referitoare la ancheta Consiliului Concurenței pe tema mecanismului ROBOR și la inițiativele conexe, riscă să submineze încrederea în bănci și să aibă repercusiuni negative imediate asupra costurilor de creditare și a deciziilor investiționale.

În prezent, Dan Șucu subliniază că lumea traversează o perioadă deosebit de complexă din punct de vedere economic și geopolitic. Încrederea în stabilitatea piețelor financiare a devenit mai importantă ca oricând. Declarațiile care ridică dublii asupra băncilor, în lipsa oricăror probe concrete privind încălcări ale legii, au repercusiuni imediate și directe: costurile creditelor cresc, oportunitățile de finanțare se reduc, iar deciziile de investiții sunt amânate de către investitori. Potrivit acestuia,

„Nu ne putem permite acest lucru acum”

Citește șiBioNTech, compania din spatele vaccinului anti-COVID dezvoltat cu Pfizer, închide trei fabrici în Germania

, a avertizat Dan Șucu.

Potrivit Confederației Patronale Concordia, ROBOR constituie un pilon esențial al mecanismului financiar, iar băncile reprezintă o componentă strategică a infrastructurii naționale, fiind fundamentul finanțării economiei locale. Într-un context caracterizat printr-un deficit bugetar considerabil și avertismente prudente emise de agențiile de evaluare a creditului, cea mai mică scădere a încrederii în sistemul financiar poate conduce la repercusiuni rapide, prejudiciind astfel finanțarea sectorului public și a celui privat, potențialul investițional și dinamica creșterii economice.

Este necesar ca autoritățile să comunice într-un mod echilibrat și responsabil, raportat la stadiul anchetei, pentru a menține stabilitatea financiară și a favoriza creșterea economică, potrivit Concordia.

Economia României se confruntă cu o corelație din ce în ce mai evidentă între inflație și consum. O perioadă de expansiune alimentată de cererea internă a lăsat loc unei faze de reajustare, care, deși inevitabilă în circumstanțele actuale, nu este neapărat una ireversibilă.

La o zi după declarațiile publice ale guvernatorului Băncii Naționale a României pe această temă, Dan Șucu a făcut o declarație relevantă. Intervenția sa a avut loc într-un context similar, demonstrând îngrijorarea față de evoluțiile recente.

La un seminar dedicat educației financiare, Isărescu a afirmat că, în ciuda a 35 de ani de instruire financiară, oamenii încă nu fac distincția clară între banca centrală și o bancă comercială obișnuită. În plus, mulți consideră în mod eronat că ROBOR-ul reprezintă un instrument utilizat de bănci pentru a exploata debitorii.

Guvernatorul BNR a afirmat, luni, că există diferite percepții în rândul publicului cu privire la modul de funcționare a băncilor și a băncii centrale.

„Aș spune că în ceea ce privește educația și înțelegerea problemelor la nivelul publicului sunt decalaje mari. Persistă în discursul public neînțelegere, confuzie, privind, de exemplu, rolul băncilor, rolul băncii centrale. Persistă și confuzii legate de indicatorii sau, să spunem, indicii care sunt folosiți în societate”

, a adăugat el.

Un exemplu perfect de confuzie publică este reprezentat de atacul la ROBOR. Acest fenomen are loc într-un context de incertitudine.

Isărescu a menționat că a studiat raportul Consiliului Concurenței, care mi-a luat un weekend, având 800 de pagini. Documentul prezintă corect conceptul de ROBOR la început, însă ulterior concluzionează că băncile au între ele un acord, trecând cu vederea necesitatea funcționării coordonate a pieței monetare pentru eficacitatea politicii monetare a BNR în economie.

„Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște „șmecheri”, de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut?”

Discuția despre ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească, fiind periculoasă, după cum a adăugat Isărescu.

Potrivit acestuia, Banca Națională a României și instituțiile financiare utilizează un limbaj tehnic pe care populația nu are cunoștințe despre, fapt ce conduce la o stare de incertitudine în rândul publicului. Această incertitudine este accentuată de către posturile de televiziune. Dan Șucu, un oficial de rang înalt în cadrul BNR, consideră că lipsa de înțelegere a mecanismelor bancare nu constituie doar o problemă de ordin cultural, ci mai degrabă una de securitate națională.

Funcționarea eficientă a economiei depinde în mare măsură de piața monetară, care joacă un rol crucial în transmiterea deciziilor de politică monetară. După cum afirmă Isărescu, această piață reprezintă un mecanism esențial prin care se asigură implementarea efectivă a măsurilor de politică monetară. În acest context, deciziile de majorare a dobânzii nu sunt suficiente în sine; ceea ce este mai important este impactul lor asupra economiei. Și piața monetară este exact mecanismul care facilitează această conexiune.