Războiul din Orientul Mijlociu, competiția comercială și frica de pierderea controlului asupra inteligenței artificiale: miza relației sino-americane este enormă, susțin AFP și Reuters.
Subiectele menționate au fost abordate de către Donald Trump și Xi Jinping în cadrul summitului din joi, însă doar la nivel de linii generale.
Din perspectiva lui Trump, vizita chinezului Xi în capitala americană Washington D.C. a constituie, în primul rând, o oportunitate de a prezenta o Casă Albă remodelată în stilul său.
Citește șiPNL și USR cer înființarea unei comisii parlamentare pentru reforma administrativ-teritorială. „Ne aşteptăm ca PSD să o susţină”
După ce Xi a invitat Trump în capitala chineză să exploreze un templu din dinastia Ming
Trump a evitat întrebările dificile în fața reporterilor.
„Îi place granitul de calitate”
a declarat președintele american despre Xi.
„O întâlnire excelentă”, cu un “prieten cu adevărat foarte
În continuare, liderul chinez a păstrat rezerva sa caracteristică, menționând exclusiv
„relație personală”
.
Xi a accentuat, pe lângă relația existentă, imperativul ca Statele Unite și China să coexiste pașnic, în ciuda diferențelor care le
“Ideea a fost fastul și circumstanțele”
a declarat Ryan Hass, de la Brookings Institution. Mesajul a indicat că ambii lideri pot administra relațiile dintre China și Statele Unite într-un mod eficient, menținând competiția în limite acceptabile. Nimeni dintre ei nu se aștepta la prea multe de la celălalt, a explicat el într-un comentariu acordat pentru AFP.
Xi a anunțat că va aduce 100.000 de tineri americani în China pentru programe de schimb pe o durată de cinci ani și că va împrumuta doi panda unei grădini zoologice din Atlanta.
Președintele chinez a subliniat că fiecare dintre state are beneficii în colaborare și dezavantaje în conflict. El a solicitat continuarea comunicării pe canale militare și consolidarea sistemelor de evitare a crizelor, potrivit Reuters.
Trump a insistat pe legăturile istorice dintre cele două națiuni pentru a evidenția potențialul de cooperare. El a susținut că SUA și China ar putea obține rezultate semnificative dacă urmează interese comune, făcând referire la alianța lor din timpul războiului împotriva Japoniei.
După formalitățile obișnuite, Xi Jinping a adus în atenție două probleme majore în cadrul conversației cu Trump.
Potrivit Xinhua, el a afirmat că speră ca SUA să trateze „cu prudență” situația Taiwanului și să se „opună” independenței sale.
Cercetătorul Bates Gill de la Biroul Național de Cercetări Asiatice afirmă că nu consideră că politica americană se va schimba:
„Președintele Trump ar putea face declarații care contravin politicii americane tradiționale, dar acest lucru nu s-ar traduce neapărat într-o schimbare reală”.
Xi și-a exprimat speranța ca SUA și Iranul să ajungă la un acord
„cât mai repede posibil”
, deși administrația Trump ar fi preferat ca liderul chinez să forțeze regimul de la Teheran să cedeze. Totuși, Xi nu pare dispus să facă acest lucru.
Rivalitatea implică, de asemenea, Statele Unite în competiția cu China pe domeniul inteligenței artificiale. Cele două puteri majore se consideră că au
„responsabilitatea de a dezvolta și gestiona inteligența artificială pentru binele comun și de a se asigura că dezvoltarea acesteia rămâne întotdeauna sub control uman”
, a spus Xi.
În schimb, Trump a transmis prin intermediul Truth Social că își dorește ca inteligența artificială, pe care o consideră „superinteligență”, să rămână „exact la stadiul actual” de reglementare.
„Suntem în mare parte de acord cu riscurile asociate inteligenței artificiale, dar nu și cu modul de gestionare a acestora”
Dylan Loh, profesor la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, afirmă că, deși recunoaște pericolele legate de inteligența artificială, nu este de acord cu strategiile actuale de control. Neîncrederea profundă și concurența sporită în acest domeniu, subliniază el, fac ca progresul în stabilirea unui cadru de reglementare să fie extrem de dificil.
Prelungirea armistițiului în războiul comercial, care a afectat economia mondială în 2025, a constituat unul dintre subiectele majore abordate la summit. Înainte de sosirea lui Xi, Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat că ținta a fost atinsă, însă doar până la data de 10 ianuarie. Xi a recunoscut
„aranjamentul”
, fără a oferi detalii suplimentare.
Specialiștii susțin că prelungirea armistițiului îi oferă lui Trump posibilitatea de a evita temporar o problemă, cel puțin în contextul alegerilor din jumătatea mandatului, programate pentru 3 ianuarie.
Jared Mondschein, directorul de cercetare la Centrul de Studii Americane de la Universitatea din Sydney, declară că uniii oficialii administrației SUA încearcă să mențină relațiile pe termen scurt, așteptând ca Statele Unite să-și reducă vulnerabilitatea față de Beijing. Totodată, el nu susține existența unei „schimbări profunde sau permanente în structura rivalității strategice”.
Potrivit lui Dylan Loh, chinezii ar fi dorit o prelungire mai lungă, însă și ei rămân realiști.
Democrații din Senat au ridicat critici la adresa summitului, susținând că administrația Trump a acordat mai multă importanță fastului decât problemelor de fond. În plus, aproximativ 90 de minute de întâlnire, desfășurată cu ușile închise, nu pare să fi adus progrese, notează The Guardian.
La fel ca democrații, fostul diplomat american Danny Russel a criticat în ziarul britanic accentul excesiv pus pe evenimentele ceremoniale și sociale în detrimentul negocierilor. În opinia sa, este vorba de o abordare de tip „diplotainment”. Dar, avertizează Russell, protocolul și fastul nu înseamnă neapărat progres.
COMENTARII / 0