Rusia își extinde recrutarea de soldați străini în America Latină, iar mărturiile unor recruți și familiilor acestora ilustrează cum promisiunile de câștiguri substanțiale pot conduce la un drum spre frontul din Ucraina. Un peruan rănit în timpul unui asalt și reușit să scape dintr-un spital rus povestește că a întâlnit zeci de latino-americani în taberele de instruire și susține că aproape toți sunt acum morți sau dispăruți. Autoritățile din Lima afirmă că 459 de peruani luptă pentru Rusia, conform unui reportaj realizat de Politico.
Carlos Lenski Davila Vela nu poate spune numele satului ucrainean pe care Rusia l-a trimis să-l cucerească în cadrul unui asalt și nici măcar numele vreunui oraș din apropiere.
Cu sprijinul unui șervețel mototolit și a unui pahar, el reface cu u
Citește șiRusia și-a extins masiv buncărul secret „Apocalipsa” din Urali. Ce este „Obiectul 1335”
În armata rusă, a fost înscris un peruan de 36 de ani, Davila Vela, care a rămas cu schije în picior.
Reconstituind apelul său de ajutor către Puma, un columbian în vârstă de 23 de ani, își duce telefonul la gură ca pe o stație radio. „Puma, Puma”, spune el, folosind indicativul columbianului. „Aici Cash. Sunt în viață, dar sunt rănit.”
Vladimir Putin prelungind conflictul său în Ucraina, Moscova intensifică căutările în afara granițelor pentru a identifica soldați pe care să-i trimită pe front.
Pe măsură ce recrutarea devine din ce în ce mai dificilă în anumite state pe care Rusia le folosea anterior, în special în Africa și Asia, forța militară a Moscovei își direcționează tot mai mult atenția către America Latină.
Printre statele afectate se numără Peru, unde trăiește în jur de 35 de milioane de oameni. Înregistrările de la recruți și la membrii familiei lor arată că, în doar primele șase luni ale anului, sute de persoane s-au îndreptat spre Moscova.
Extinderea inițiativei de recrutare a Kremlinului indică faptul că, deși președintele Vladimir Putin abordează cu reticență lansarea unei noi faze de mobilizare militară în interiorul teritoriului său, conflictul se apropie tot mai profund de emisfera occidentală.
Peru, familia recruților dispariți a inițiat numeroase manifestații și a exercitat presiune asupra instituțiilor pentru a acționa, trăgând paralelă între recrutarea forțelor masculină pentru conflictul cu Ucraina și traficul de persoane.
„Observăm o extindere clară a rețelei de recrutare a Rusiei în America Latină„
a făcut un ofițer ucrainean din sectorul apărării, activ în gestionarea prizonierilor de război, și care a primit anonimatul pentru a putea aborda chestiuni militare sensibile.
„Numărul cazurilor din Peru este în creștere evidentă.”
În acest an, oficialul a precizat că se estimează ca numărul de luptători străini să atingă un nivel record.
„Sunt foarte mulți latino-americani”
„Sunt foarte mulți latino-americani”
Davila Vela a confirmat într-un interviu acordat în orașul său natal, Pucallpa, din Amazonul peruan. El a povestit despre cele trei centre de pregătire militară în care a participat înainte de a fi trimis pe front, descriind-o ca pe o adevărată bandă rulantă de recruți străini proaspăt sosiți.
„În fiecare zi, unii sunt trimiși mai departe, iar alții noi sosesc”, a spus el. „Nu se oprește niciodată.”
Pe parcursul a patru luni în Rusia și în zonele ocupate de aceasta în Ucraina, Davila Vela, pe care prietenii îl numeau Lenski, susține că a întâlnit în jur de 80 de recruți latino-americani, printre ei bărbați provenind din Columbia, Panama, Bolivia, El Salvador și Argentina.
El a declarat că majoritatea se află în prezent în stare de deces sau dispariție.
Davila Vela a pornit spre linia de front în luna mai, înregistrând un selfie la principalul aeroport din Lima, Peru. În acea zi, a întâlnit un alt recru peruan, cu doar câteva minute înainte, iar cei doi s-au fotografiat ca și cum ar fi fost prieteni de o viață: îmbrățișați strâns și ridicând degetul mare în sus către cameră.
Un recrutor dintre ei a declarat că fotografia avea să confirme relatarea că erau prieteni în călătorie, cu opriri la Paris și Istanbul, înainte de a merge spre Moscova ca turiști.
În momentul în care sosiseră în Rusia, aceeași persoană le‑a recomandat să fie onesti în legătură cu planul lor autentic, acela de a se înscrie în forțele armate, pentru a evita problemele la controlul pașapoartelor.
A funcționat. În fața aeroportului din Moscova îi așteptau doi bărbați îmbrăcați în haine civile, care i-au întâmpinat cu îmbrățișări și sărutări și le-au înmânat o mică sumă de bani în ruble.
Începând cu acel instant, imagini realizate de Davila Vela dobândesc un cadru de film de acțiune, arătând recruți cu aspect străin în cazărmi și în centre de instruire militară, în postura de duri, armele în mâini.
Într-una dintre ultimele înregistrări video, realizată în iunie, se surprinde interiorul unui camion, alături de o duzină de persoane îmbrăcate în uniformă militară completă.
Ulterior, a fost direcționat către linia de front. În primele etape ale conflictului, cea mai mare parte dintre străinii care se alăturau armatei ruse provenea din Asia Centrală, urmată de rezidenți ai țărilor africane și din Asia de Sud-Est. În plus, Cuba și Columbia au contribuit cu mii de soldați.
Totuși, din cauza reacțiilor diplomatice nefavorabile și a măsurilor de a opri recrutarea în numeroase dintre aceste națiuni, autoritățile ruse s-au simțit obligate să se adapteze.
Conform declarațiilor oficialilor ucraineni, autoritățile militare ruse au pus la dispoziție o listă cu aproximativ patru duzini de națiuni, din care cetățenii nu mai sunt selectați.
America Latină, totuși, păstrează statutul de țintă deschisă. Pe măsură ce Cuba și Columbia oferă în continuare numărul cel mai mare de recruți, Peru a dobândit o relevanță crescută, urmat de Brazilia, Ecuador și Argentina.
În primele nouă luni ale anului 2026, oficialul ucrainean a precizat că numărul de combatanți latino-americani captivați a crescut de 4 ori față de totalul capturilor din întregul interval de la debutul invaziei rusești la scară largă din 2022.
În prezent, Peruanii ocupă poziția de al treilea grup ca mărime printre prizonierii de război latino-americani deținuți de Ucraina, ceea ce indică creșterea importanței lor în cadrul forțelor armate ruse.
Autoritățile ucrainene consideră că în rândurile Rusiei există aproximativ 29.000 de recruți străini.
Aceștia constituie doar o fracțiune din întregul corp de armate ruse, însă autoritățile ucrainene accentuează că prezența lor continuă să fie semnificativă, forțând Kievul să aloce muniție, drone și personal pentru a-i neutraliza.
„Ei nu sunt doar o statistică”
a spus officialul ucrainean din domeniul apărării.
Într-un comunicat emis în luna august, Ministerul de Externe din Peru a confirmat existența a 459 de cetățeni peruani implicați în luptele din Ucraina în sprijinul Rusiei, dintre aceștia 11 au pierdut viața, iar 114 au dispărut.
peruanii și latino-americani aflați în Rusia se adună în grupuri publice de pe Facebook, unde primesc un flux continuu de postări din partea rudelor lor, care încearcă să localizeze persoanele dragi sau să le scoată din acea situație. Rudele recruților dispariți susțin că cifra menționată este considerabil subestimată.
În țara Peru, o comunitate privată pe WhatsApp, consultată de publicația Politico, este dedicată persoanelor care doresc să afle detalii despre membrii familiei care activează pentru Rusia; aceasta include peste 400 de membri și se extinde zilnic.
Majoritatea caută pe persoanele dispărute, însă există și persoane care cer ajutor pentru scoate de acolo rudele lor.
O membră a grupului a transmis un mesaj vocal plin de disperare de la nepotul său.
„Am semnat un contract cu armata rusă, dar totul este o înșelătorie”, se aude el șoptind.
„Mai am cel mult între 20 și 30 de zile până când mă vor trimite să ucid. Te rog, fă tot ce poți. Vreau să vin acasă.”
Peruanilor cu conexiuni la Rusia am adresat o solicitare printr-o postare pe o pagină de Facebook foarte vizitată, în care am cerut recruților sau familiilor lor să mă contacteze. Ulterior, mai multe conturi anonime m-au acuzat că sunt spion sau că încerc să subminez legăturile dintre America Latină și Rusia.
Cu toate acestea, Juan, un recruț de 19 ani, pentru care s-a asigurat anonimatul în scopul protecției sale, ne-a transmis un mesaj din patul unui spital local dintr-un oraș mare situat în sudul Rusiei.
El a afirmat că leziunile nervoase reprezintă un pericol mai mare decât cele cauzate de schiuri la nivelul mâinii. În majoritatea nopților, suferă coșmaruri în care drone îl urmăresc pe linia de front. În ciuda faptului că deține pașaportul, banii și hainele confiscate, nu găsește nicio cale de scăpare.
El a declarat că inițial a fost recrutat printr-un mesaj direct pe TikTok, după ce a trimis un emoji de salut la un clip cu temă de război. El a menționat că Rușii pe care i-a întâlnit în timpul antrenamentelor și în linia frontului au încercat să-l apere. Ei i-au spus că este curajos, însă a făcut cea mai proastă decizie din viața sa.
Întrebarei dacă acceptă.
„Da”
El mi‑a transmis răspunsul prin mesaj.
Promisiuni neadevărate
Testimonii adunați de rudele Peruanilor care au plecat la război indică faptul că mulți dintre ei cunoșteau foarte puțin sau deloc despre ceea ce îi aștepta.
În declarațiile lor, conflictul se percepea ca o simplă abstractizare: o șansă de a câștiga bani și o oportunitate de a deveni eroi, fără a fi o confruntare geopolitică, ci prin plata datoriilor și susținerea familiilor de acasă.
Într-un local de cafea din Lima, capitala Peruului, trei membri de familie ce doreau să interzică recrutarea au prezentat un volum imens de documente, incluzând sute de dosare ale familiilor bărbaților care se îndreptaseră spre război și care în prezent erau dispăruți.
Chiar dacă informațiile varia, se forma un model evident. Într-un anumit punct, un individ le-a prezentat acestor oameni promisiunea unor fonduri superioare celor pe care i-ar fi obținut până acum sau ce ar fi putut obține vreodată.
Individul care și-a exprimat dorința a fost îndrumat către recrutori denumiți Cracker, Poncho Pincho și Mustafa, majoritatea dintre aceștia fiind peruvieni cu experiență militară sau intermediari din Columbia, care i-au organizat bilete de zbor către Rusia.
Experiența anterioară în Iraq a determinat ca, pentru unii recruți, oferta să se prezinte ca o aventură extrem de bine plătită.
Mai mulți dintre aceștia au activat pentru un subcontractant al guvernului SUA, oferind servicii de securitate la ambasada și la alte complexe diplomatice din acea zonă, iar amintirile lor despre această perioadă sunt pline de afecțiune.
După ce au ajuns în Rusia, s-au constatat că cele două situații erau complet diferite. În numeroase cazuri, recruții s-au simțit nevoiți să investească primele venituri pentru a achiziționa propriul lor echipament, inclusiv veste, stații radio și alte accesorii, direct de la comandanți.
În cadrul grupului peruvian de pe WhatsApp, o rudă a încărcat o imagine în care bărbați fără tricouri erau atârnati la un copac, iar corpurile lor erau acoperite de vânătăi severe, pe care ea a declarat că provin din bătăi.
Alți recruți au relatat familiilor lor abuzuri similare.
„Mi‑a spus că trăia într‑un iad”
a declarat Karina Huaura Chávez, iar soțul ei, un gardian de închisoare cu experiență militară, a plecat în Rusia în martie.
Persoanele care nu reușeau să capteze indicațiile primeau bici, iar în unele cazuri, acest tratament se prelungea până la pierderea conștienței.
În iulie, Peru a numit Keiko Fujimori ca nou președinte. Rădăcinile familiei i-au trimis o scrisoare în care solicitau intervenția ei. Ca răspuns, autoritățile au programat o întâlnire în August, cu ușile închise, în cadrul căreia au participat, printre alții, ministrul externelor Carlos Espá și ambasadorul Rusiei.
Rușii păreau să țină cont de nemulțumirile lor, conform cărora recrutarea constituia trafic de persoane, iar peruviienii erau înșelați pentru a semna contracte.
Șase zile mai târziu, însă, ambasada a emis o declarație pe rețelele sociale în care afirma că bărbații s-au înrolat în armată de bunăvoie și că Moscova „apreciază foarte mult” „contribuția” lor la război.
În ochii familiilor, evenimentul a echivalentat cu o lovitură în stomac. <
„Guvernele din America Latină nu vor să aibă probleme cu Rusia”, a spus el. „Ele consideră că cea mai bună poziție este să nu se amestece.”
Rusia a exprimat, de asemenea, că este pregătită să ia măsuri de represalii împotriva statelor care susțin Ucraina.
Ecuador a analizat în anul 2024 posibilitatea de a trimite către Statele Unite echipamente militare ce ar putea fi utilizate în Ucraina; în reacție, Moscova a suspendat importurile de banane, forțând națiunea să renunțe la decizie.
Mai multe state din America Latină se bazează, de asemenea, pe Rusia pentru furnizarea de îngrășăminte azotate la prețuri reduse.
Peru a fost, după o fază lungă de instabilitate politică, subiectul unei posibile vulnerabilități accentuate la influența Moscovei, a declarat Rouvinski.
Nici ambasada Rusiei, nici Ministerul Afacerilor Externe din Peru nu au oferit răspuns la cererea de comentarii adresată de Politico.
Calea de scăpare
Membrii familiei se simt stresați de răspunsul autorităților și au căutat soluții neconvenționale și informale pentru a sprijini frații lor. Ei tratează contactele dobândite cu efort ca pe o monedă de schimb valoroasă.
Printre aceste servicii se găsește un bărbat din Rusia care, în schimbul a 500 de dolari, confirmă locația și starea unui recrut, percepând în plus o taxă pentru vizitele la morgă.
Un alt bărbat poate facilita evacuarea răniților din spitale în momentele în care supravegherea este la nivelul cel mai scăzut.
În toată perioada, se confirmă că doar patru peruani au reușit să scape. Davila Vela face parte din aceștia. Am avut ocazia să îl întâlnesc la 25 de zile după ce a ieșit dintr-un spital din orașul rus Stary Oskol, situat în vecinătatea Ucrainei.
El a trebuit să recurgă la o porțiune din bonusul de semnare de 20.000 de dolari pentru a achita 1,2 milioane de ruble (aproximativ 14.000 de dolari) către doi bărbați ruși, dintre care unul era mercenarul Wagner, în scopul de a-l transporta cu mașina la ambasada Peruului din Moscova.
În aceeași zi, personalul ambasadei a reușit să-l plaseze într-un zbor către Lima. În timp ce se delectau cu un fel de ceviche, însoțit de sunetul muzicii salsa, Davila Vela a împărtășit povestea sa din Rusia, subliniind în mod special cele cinci zile petrecute pe linia de front din estul Ucrainei, prezentate cu detalii cinematografice și efecte sonore.
El a declarat că un prieten l‑a persuasi să preia funcția de operator de drone, la distanță de frontul activ, însă s-a găsit implicat într-o forță de asalt.
În companie cu recruți din alte țări se găseau și soldați ruși mobilizați, mulți dintre aceștia fiind vârstnici sau bolnavi, iar unii nu reușeau să scape. Davila Vela a replicat zborurile dronelor care îi speriau, pronunțând un
„eee”
ascuțit și făcând gesturi cu mâinile care urmau traiectoria acestora.
Momentul unic în care părea că rămâne fără cuvinte a fost atunci când l-am întrebat ce ar spune ucrainenilor pentru a-i explica motivul pentru care a venit pe teritoriul lor, punând în pericol atât ei, cât și familiile lor.
S-a împiedicat în cuvinte, a tăcut, apoi a încercat din nou. În cele din urmă, a spus: „Îi mulțumesc lui Dumnezeu că a intervenit și m-a rănit, astfel încât să pot pleca de acolo fără să ucid pe nimeni.”
Acum, a spus el, spera să „salveze vieți” spunând adevărul despre război pe TikTok. Dar nu-și făcea iluzii că acest lucru ar opri eforturile de recrutare care, în prezent, includ bannere generate de inteligența artificială și chatboți.
În urmă cu două zile, o femeie din cartierul său, aflată în disperare, a bătut la ușa lui pentru a obține informații despre fiul ei, care se îndreptase spre Rusia la sfârșitul lunii mai.
Davila Vela a împărtășit ceea ce a descoperit din experiența sa: că, odată ce recruții sunt trimisi în front, mulți nu pot să supraviețuiască mai mult de patru sau cinci zile înainte de a fi răniți sau uciși.
În luna iulie, directorul CIA, John Ratcliffe, a afirmat că durata medie a vieții unui recru rus variază între 20 și 30 de minute.
Davila Vela însuși văzuse câmpuri presărate cu cadavre în descompunere. „Este adevărat ce se spune despre noi, că suntem carne de tun”, a spus el. „Comandanții știu că te îndrepți spre moarte, dar misiunea este să cucerești un sat sau un oraș, chiar dacă doar 50 din 1.000 reușesc să scape cu viață.”
COMENTARII / 0