Super El Nino” lovește planeta, România nu scapă. Efectele, pe termen lung

El Nino, un fenomen climatic puternic, a izbucnit în Oceanul Pacific, ceea ce va conduce în scurt timp la repercusiuni la scară globală.
România se va confrunta cu consecințe precum veri mai uscate și iarnă mai umedă, dar mai puțin severă, potrivit unei analize publicate de InfoClima.ro semnate de climatologul Monica Ioniță.

Nu sunt de scurtă durată

, avertizează cercetătoarea, care subliniază că sectoarele cele mai vulnerabile sunt agricultura, rezervele de apă și pădurile.

Citește șiLituania avertizează că un milion de refugiați ar putea fugi în Polonia în cazul unui atac al Rusiei

Evenimentul climatic cunoscut sub numele de El Nino a intrat într-o nouă fază, după cum relatează Reuters, care citează Climate Prediction Center din SUA, această evoluție fiind înregistrată începând cu 11 iunie.

• Potrivit sursei citate, experta Monica Ioniță, afiliată Institutului Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania, a discutat despre repercusiunile acestui fenomen asupra teritoriului României.
• Fenomenul El Nino s-a declanșat pe data de 11 iunie, scria Reuters, citând organizația americană Climate Prediction Center.

Într-un interviu acordat HotNews, cercetătoarea a detaliat consecințele specifice pe care fenomenul El Nino le va avea în România.

El Nino reprezintă un fenomen climatic specific, marcat de creșterea temperaturii apei în Oceanul Pacific, situat în regiunea ecuatorială. Impactul acestui fenomen climatic se face simțit la scară globală, afectând inclusiv teritoriul României.

În ciuda faptului că impactul acestui fenomen asupra Europei este mai puțin previzibil și indirect comparativ cu zonele tropicale, episoadele puternice anterioare au arătat o legătură clară cu condiții meteorologice extreme în România. Astfel, au fost înregistrate temperaturi ridicate peste mediile obișnuite, valuri intense de căldură și o scădere a cantităților de precipitații în perioada de vară. Ulterior, de obicei, au urmat ierni caracterizate printr-o climă mai blândă și mai multă umiditate.

Potrivit afirmațiilor cercetătoarei, în cazul în care fenomenul El Niño va atinge o intensitate deosebit de puternică în perioada iarnă 2026-27, România se poate aștepta la o perioadă de iarnă caracterizată printr-o temperatură superioară valorilor obișnuite, fiind posibilă apariția unor episoade de precipitații abundente la începutul anului 2027.

„Dacă El Niño se va dezvolta la intensitate puternică în iarna 2026-27, România ar putea resimți o iarnă mai blândă decât normalul climatic, cu posibile episoade de precipitații abundente la începutul anului 2027”, spune cercetătoarea.

Se preconizează că perioadele estivale următoare unui Super El Niño se vor distinge printr-o scădere a cantităților de precipitații și o creștere a frecvenței undelor de căldură. În acest context, fenomenul se va manifesta printr-o reducere suplimentară a cantităților de ploaie și o accentuare a temperaturilor ridicate.

Este foarte posibil ca fenomenul să se accentueze pe durata sezonului de vară, după care să atingă punctul culminant al intensității sale în intervalul noiembrie 2026 – ianuarie 2027, conform scenariului cel mai probabil.

În ciuda așteptărilor, un anumit grad de incertitudine persistă, fiindcă legătura dintre fenomenul El Niño și impactul său asupra Europei rămâne neclară și depinde în mare măsură de configurația curentă a circulației atmosferice din Atlantic.
Monica Ioniță, cercetător la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania, subliniază acest aspect.

În România, consecințele fenomenului El Nino pot fi observate prin prisma experienței istorice. El Nino are un impact semnificativ, iar modul în care acesta se manifestă în țara noastră poate fi înțeles prin analiza datelor din trecut. Cercetările efectuate până în prezent oferă o imagine clară a ceea ce se poate aștepta. Este esențial să se ia în considerare ceea ce istoria ne spune despre aceste fenomene.

Nu sunt de scurtă durată

, avertizează cercetătorii, subliniind astfel importanța pregătirii și a înțelegerii fenomenului. O cercetătoare a explicat care sunt efectele așteptate în România.

În general, perioadele de El Niño se caracterizează prin temperaturi ridicate, iar România a cunoscut temperaturi peste medie în majoritatea cazurilor în care acest fenomen a avut loc, și anume în anii 1972, 1997, 2015 și 2023.

• În cei mai mulți dintre acești ani, verile au prezentat temperaturi superioare valorilor medii.
• Anomalia climatică a fost extrem de pronunțată în cazul verilor din 2015 și 2023, care au reprezentat excepții la nivel de continent.

Următorii ani de iarnă se preconizează a fi mai puțin severi. În urma fenomenelor Super El Niño din 1982/83, 1997/98 și 2015/16, regiunea Europei Centrale, printre care și România, a înregistrat temperaturi mai ridicate decât valorile obișnuite în timpul sezonului rece. Însă, acest fenomen nu s-a manifestat uniform: iarna anului 2024 a prezentat o intensitate scăzută și o distribuție neomogenă.

Urmările fenomenului climatic se vor face simțite și în următorul sezon estival, potrivit datelor istorice.
Perioadele de căldură au continuat și în vara care a urmat după precedentele trei evenimente Super El Niño (1982/83, 1997/98 și 2015/16).
În România, aceste veri au fost caracterizate printr-o temperatură ridicată, similară sau chiar superioară celei din timpul fenomenului climatic din Pacific.

• vara care a succedat aceste fenomene a fost la fel de caldă sau chiar mai caldă;

Astfel, se confirmă că efectele de încălzire nu sunt de scurtă durată și persistă chiar și după încheierea fenomenului din Pacific.

Perioadele estivale din 2026 și 2027 sunt prognozate a aduce României un nivel ridicat de risc în ceea ce privește deficitul de apă, conform spuselor unei cercetătoare. Resursele de apă, agricultura și pădurile sunt anticipate a fi puternic afectate.

În ceea ce privește fenomenul de secetă înregistrat în România în timpul perioadelor El Niño, datele istorice oferă anumite informații.

Umiditatea scăzută caracterizează evenimentele El Niño. În cele șapte episoade examinate, regiunile sudice și centrale ale Europei, printre care și România, au înregistrat niveluri de umiditate sub cele obișnuite. Un exemplu notabil este vara anului 2015, care a prezentat o secetă acută, înrăutățită de temperaturi extrem de ridicate, o situație din ce în ce mai frecventă pe fondul încălzirii globale, potrivit analizei prezentate de InfoClima.ro.

• În toate cele șapte evenimente analizate de InfoClima.ro, sudul și centrul Europei, inclusiv România, au fost mai uscate decât normalul.

→ corectat la

• Verile El Niño aduc seceta . În toate cele șapte evenimente analizate, sudul și centrul Europei, inclusiv România, au fost mai uscate decât normalul. Vara 2015 a fost cel mai dramatic exemplu: seceta severă combinată cu căldură extremă , o combinație tot mai frecventă în contextul încălzirii globale , se arată în analiza InfoClima.ro.

devenit

• Evenimentele El Niño au drept rezultat fenomene de secetă . În cele șapte episoade studiate, regiunile sudice și centrale ale Europei, printre care și România, au înregistrat niveluri de umiditate sub cele obișnuite. Un exemplu notabil este vara anului 2015, care a prezentat o secetă acută , înrăutățită de temperaturi extrem de ridicate , o situație din ce în ce mai frecventă pe fondul încălzirii globale , potrivit analizei prezentate de InfoClima.ro.

Umiditatea crescută va caracteriza iarnă în următorii ani.

• În urma episoadelor intense din 1983, 1998 și 2016, teritoriul României a înregistrat cantități de precipitații superioare mediei în sezonul de iarnă.
• O excepție semnificativă a fost 1992, când regiunile sudice ale Europei au cunoscut o perioadă de uscăciune, ceea ce demonstrează că fenomenul nu are un caracter constant.

Următoarea perioadă estivală se va confrunta cu o nouă perioadă de secetă. Un fenomen interesant a fost observat în urma celor trei evenimente Super El Niño precedente (1982/83, 1997/98 și 2015/16), și anume că vara care a urmat a adus deficit de precipitații în România și în regiunile învecinate.

Detalii despre cercetătoarea Monica Ioniță sunt extrem de importante în contextul discuțiilor despre fenomenul climatic.

Monica Ioniță Scholtz conduce cercetările la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania, fiind o prezență marcantă în domeniul cercetării științifice.
Aceasta este autoare a numeroase studii, printre care se numără cele referitoare la inundațiile severe din România din 1897 și istoria secetelor din România, contribuții științifice care au adus lumină și asupra gheții din Antarctica și paleoclimatologiei.

Una dintre cele mai influente organizații la nivel global în domeniul cercetării marine și polare este Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare. Acest institut se axează în special pe studiul Arcticii, Anarcticii, oceanelor și climei în ansamblu.