Super-El Niño se intensifică: fenomene extreme în lume, ce urmează 2027

În 2026, fenomenul El Niño se află în faza de creștere, continuând să prezinte un pericol major pentru clima mondială, generând incendii teribile, inundații, secetă, epidemii și decolorarea coralilor. Conform publicației New Scientist, această perturbare climatică extremă, intensificată de creșterea temperaturilor globale, va provoca efecte devastatoare în lunile ce urmează.

Indonezia se află deja în inima unei catastrofe ecologice. De la începutul acestui an, incendiile vegetale au distrus mai mult de 4.000 km² de păduri tropicale și zone de turbare. Aceste focuri, propulsate de aerul cald și uscat generat de El Niño, au produs emisii de carbon similare cu cele din 2015, când țara a trecut prin una dintre cele mai severe crize climatice. Sute de mii de persoane suferă în prezent de afecțiuni respiratorii din cauza fumului dens.

Potrivit cercetătorilor, o zonă de apă caldă a migrat de la Indonezia către Peru, schimbând fluxul atmosferic la nivel global.

Citește șiRusia a aruncat bombe ghidate peste Harkov și a omorât cinci oameni. Salvatorii caută victime sub dărâmături

„Exist

Ciclurile El Niño influențează direct dezvoltarea furtunilor tropicale. În anul 2026, taifunuri devastatoare au lovit Filipinele și Japonia. În perioadele anterioare ale fenomenului El Niño, Asia de Est a suferit aproape două duzini de taifunuri puternice în toamnă. În 2015, supertaifunul Koppu a cauzat distrugeri masive și a ucis cel puțin 47 de persoane în Filipine, în timp ce taifunul Mujigae a devastat zone din China, provocând peste 20 de victime.

Prin schimbările climatice provoate de El Niño, se generează un mediu propice în care vânturile mai slabe facilitează apariția și creșterea intensității taifunurilor. Aceste furtuni pot acoperi distanțe mai extinse și pot acumula energie suplimentară înainte de a atinge uscatul.

În regiunea africană, efectele fenomenului El Niño se resimt deja. În nordul și estul Etiopiei, precum și în Sudanul de Sud, se desfășoară o secetă extremă care pune în pericol viața a milioane de oameni. În același timp, partea de sud a Etiopiei, Kenya și Somalia se pregătesc pentru inundații de amploare, similare celor din 1997, care au cauzat aproape 3.000 de decese exclusiv în Africa de Est.

„Vremea nu trebuie să însemne neapărat dezastru”, avertizează Ilan Kelman de la University College London. „Motivul pentru care s-au întâmplat dezastre este acela că nu am investit în evitarea lor.”

Peru, epicentrul fenomenului El Niño, se confruntă deja cu consecințe grave. În anul 2026, cel puțin 52 de persoane au pierdut viața din cauza inundațiilor și alunecărilor de teren generate de „El Niño de coastă”. În epoca precedentă, evenimente similare au cauzat distrugeri majore în zonă. În 1998, precipitațiile torențiale au transformat un deșert peruvian într-un lac imens, au deteriorat drumuri și poduri și au dus la decesul a mii de oameni.

California nu rămâne neafectată. În anul 1998, un val masiv Kelvin de apă caldă a generat sute de alunecări de teren, iar în 2026 se preconizează un scenariu paralel.

Fenomenul El Niño, prin condițiile meteo extreme pe care le generează, stimulează proliferarea unor boli precum holera, malaria și febra dengue. În anul 1998, inundațiile colosale din America de Sud au generat focare letale de holera, în timp ce în Africa de Est au apărut epidemii de malarie și febra Rift Valley. Rachel Lowe, din Centrul de Supercalcul din Barcelona, subliniază că

„cele mai mari probleme tend să apară acolo unde vremea neobișnuită coincide cu inegalități socioeconomice”

.

Recifele de corali din oceanele tropicale se află într-o situație critică. În fiecare dintre cele trei super‑El Niño anterioare, albirea coralilor a provocat daune semnificative ecosistemelor marine. NOAA avertizează că recifurile vor fi din nou expuse la riscul unei albiri masive în 2026.

„Dacă este un punct de cotitură, nu își vor reveni la nivelul la care se aflau înainte”,

subliniază Michael Meredith, de la British Antarctic Survey.

Se estimează că 2027 va fi cel mai fierbinte an din istorie, datorită combinației dintre El Niño și încălzirea globală. În Sudanul de Sud, temperaturile au depășit cu 4°C media, provocând un stres extrem asupra populației. „Aceste evenimente pot fi un șoc considerabil… depășind ceea ce este capabil corpul uman din punct de vedere fizic”, explică Liz Stephens, de la Universitatea din Reading.

După El Niño, Pacificul ar putea trece într-o fază La Niña în 2027, un fenomen care răcește globul, dar care poate aduce alte fenomene extreme, precum secete urmate de inundații. „Ne aflăm mult mai frecvent fie în faza El Niño, fie în cea La Niña decât în faza neutră”, spune Ilan Kelman. „Putem și ar trebui să fim pregătiți pentru asta.”