Creatina reprezintă unul dintre cele mai cercetate suplimente nutritive pentru creșterea masei musculare și maximizarea performanței fizice. Recent, un număr tot mai mare de oameni, în special pe platformele de socializare, susțin că aceasta ar putea aduce avantaje și pentru creier, de la o memorie îmbunătățită la o concentrare sporită. Specialiștii consideră că ipoteza este rezonabilă, însă dovezile științifice rămân insuficiente pentru a ratifica majoritatea acestor afirmații, scrie The New York Times.
Impactul creatinei asupra forței musculare este bine susținut de cercetări, iar specialiștii, în mare parte, susțin că suplimentarea poate spori moderat forța, în special când este combinată cu antrenamente de rezistență.
În contextul sănătății cerebrale, realitatea se dovedește mult mai complicată.
Citește șiCe consumă zilnic un medic pentru a îmbătrâni sănătos. Al treilea aliment se găsește în aproape orice bucătărie
Chiar dacă curiozitatea legată de impactul creatinei asupra funcțiilor cognitive s-a intensificat semnificativ, experții subliniază că renumele suplimentului a depășit, în anumite privințe, dovezile existente.
„Cred că avem nevoie de puțin mai mult realism atunci când discutăm despre sănătatea creierului”, a declarat Stuart Phillips, profesor de kinesiologie la Universitatea McMaster din Ontario.
„Există potențial? Cu siguranță. Dar multe lucruri au potențial”
a adăugat acesta.
În ce mod creatina modifică energia cerebrală?
Creatina are un rol fundamental în generarea ATP (adenozin trifosfat), principală sursă de energie folosită de celulele corpului.
Motivul principal pentru care suplimentele de creatina pot spori eficiența în sesiunile de antrenament cu greutăți constă în susținerea nivelului de energie, permițând astfel realizarea unor exerciții mai solicitante și, pe termen lung, favorizând creșterea forței musculare.
Creierul reprezintă unul dintre organele cu cea mai mare cerere energetică, contribuind la aproximativ 20% din energia totală consumată de organism.
Având în vedere această trăsătură și impactul creatinei asupra celulelor musculare, cercetătorii au propus că administrarea suplimentelor ar putea susține activitatea celulelor cerebrale.
Teoretic, această intervenție ar putea susține creșterea concentrării, clarității mentale și a capacității de a face față oboselii.
Totuși, se observă un detaliu semnificativ: creierul își menține cu strictețe rezervele proprii de creatina.
În opoziție cu mușchii, acesta generează creatina proprie, pentru a se asigura că dispune de cantitățile necesare funcționării.
Creatina, fie că este sintetizată în ficat sau în alte regiuni ale corpului, fie că provine din alimente sau suplimente, poate pătrunde prin bariera hematoencefalică cu ajutorul unei proteine transportoare specializate, însă doar în cantități foarte mici.
Mehdi Boroujerdi, expert în științele farmaceutice și autor al manualului Handbook of Creatine and Creatinine In Vivo Kinetics, subliniază că această barieră restrânge în mod semnificativ volumul de creatină care poate ajunge la creier.
„Creierul nu are o poartă deschisă care să spună: «Bine ai venit, creatină!»”, a explicat acesta.
„Dacă mărești doza de creatină și presupui că acest lucru va crește automat concentrația de creatină din creier, este o idee discutabilă”, a adăugat specialistul.
Ce evidențiază cercetările despre creatina, memorie și concentrare
Într-un număr limitat de studii de dimensiune redusă, s-a observat că administrarea unor doze mari de creatină, în jurul valorii de 20 de grame pe zi, poate spori concentrația acestei substanțe în creier cu 5-10%.
Valoarea este aproximativ patru ori mai mare decât doza zilnică frecvent utilizată pentru a susține performanța musculară.
Cu toate acestea, alte studii nu au constatat o majorare a concentrației de creatină în creier ca urmare a administrării suplimentelor.
Chiar și atunci când nivelul de concentrare se ridică, nu se poate determina dacă această schimbare este suficientă pentru a spori memoria, capacitatea de gândire sau procesul de luare a deciziilor.
Cercetările majoritare realizate la adulți în stare bună de sănătate, atât la tineri, cât și la vârstnici, nu au demonstrat îmbunătățiri cognitive semnificative prin administrarea creatinei.
creierul este, în stare obișnuită, deja echipat cu cantitatea necesară de creatină pentru a funcționa, iar suplimentarea nu produce beneficii adiționale.
Totuși, experții au descoperit câteva circumstanțe în care rezultatele ar poate varia.
Creatina poate susține funcționarea creierului în momentele de oboseală și stres.
Mai multe cercetări inițiale indică faptul că administrarea de creatina poate spori unele abilități mentale în situații în care creierul trece printr-un nivel ridicat de stres metabolic.
Printre condițiile examinate se regăsesc privarea de somn, activitățile intelectuale solicitante și efortul fizic intens, deși dovezile privind ultimele două categorii sunt mai puțin robuste.
Darren Candow, profesor de kinesiologie și studii de sănătate la Universitatea Regina din Saskatchewan, susține că eficiența creatinei poate varia în funcție de nivelul energetic al creierului.
„Dacă luăm o persoană sănătoasă obișnuită, creatina nu oferă beneficii cognitive”, a declarat cercetătorul.
Pe de altă parte, când creierul este expus la un stres metabolic intens, suplimentarea poate avea un impact diferit.
„Atunci când creierul este stresat metabolic, de exemplu în cazul privării de somn, al hipoxiei sau al studenților care învață toată noaptea, poate că acesta transmite un semnal de genul: «Am nevoie de puțin ajutor, iar ceea ce produc în mod natural s-ar putea să nu fie suficient»”, a explicat Candow.
Profesorul, implicat în studii din acest domeniu, ocupă, de asemenea, poziții în consiliile consultative ale numeroaselor firme care produc suplimente alimentare.
Rezultatele indică faptul că eventualele îmbunătățiri cognitive ale creatinei ar putea să devină mai evidente în situații de oboseală accentuată, însă este necesară efectuarea unor studii suplimentare pentru a ratifica această ipoteză.
Există posibilitatea ca creatina să fie de folos pacienților cu Alzheimer sau Parkinson?
O altă linie de studii explorează capacitatea creatinei de a sprijini activitatea cerebrală în situații de boli neurologice sau de leziuni cerebrale.
Se constată că indivizii afectați de Alzheimer, Parkinson și alte tulburări neurologice manifestă perturbări metabolismului energetic cerebral.
Prin urmare, cercetătorii au investigat dacă administrarea de creatina poate spori producția de energie în celulele nervoase.
Până în acest moment, concluziile obținute rămân inconcludente.
Studiile clinice ce au examinat utilizarea creatinei la pacienții afectați de boala Huntington și Parkinson nu au evidențiat îmbunătățiri semnificative ale simptomelor.
În urma unui studiu recent desfășurat pe 20 de persoane diagnosticate cu Alzheimer, s-au obținut totuși rezultate mai încurajatoare.
În cadrul studiului, subiecții au consumat doze mari de creatină pe parcursul a 2 luni, iar la sfârșitul acestei perioade, cercetătorii au constatat o creștere de 11% a concentrației de creatină în creier.
În plus, pacienții au obținut performanțe superioare la testele de evaluare cognitivă realizate post‑tratament.
Totuși, cercetarea nu a adăugat un grup de control care să primească placebo, ceea ce restrânge capacitatea de a interpreta concluziile.
Îmbunătățirea scorurilor ar putea fi explicată și prin așa-numitul efect de învățare, în care participanții obțin rezultate superioare la a doua evaluare datorită familiarității preexistente cu exercițiile.
Matthew Taylor, profesor asociat în dietetică și nutriție la University of Kansas Medical Center și coordonator al studiului, afirmă că rezultatele nu confirmă o îmbunătățire directă a memoriei.
El a precizat: „Nu spun că le am îmbunătățit memoria”.
„Am observat efecte asociate, iar acestea ar putea avea și alte explicații. Nu vreau să exclud această posibilitate. Dar sunt dovezi suficient de interesante încât să continuăm cercetările”,
a adăugat Taylor.
Este nevoie de doze superioare de creatina pentru a obține avantaje cognitive?
O întrebare esențială este dacă cantitățile folosite în scopul creșterii masei musculare sunt suficient de mari pentru a afecta și activitatea creierului.
În majoritatea cercetărilor ce au observat sporirea nivelului de creatină cerebrală, dozajul a fost de aproximativ 20 de grame pe zi, semnificativ mai mari decât cantitatea folosită în mod obișnuit pentru susținerea antrenamentelor.
Totuși, studiile nu au arătat că o doză mai mare generează automat beneficii cognitive.
În plus, modul în care creatina trece prin bariera hematoencefalică reduce cantitatea care poate ajunge efectiv la nivelul creierului.
În prezent, nu există dovezi științifice care să susțină administrarea de doze semnificativ crescute doar în scopul îmbunătățirii memoriei sau concentrării.
Potrivit experților: promisiuni captivante, însă dovezi încă insuficiente.
Creatina reprezintă unul dintre suplimentele cel mai intens analizate în domeniul performanței musculare, însă studiile privind impactul său asupra sănătății creierului se află într-un stadiu mult mai limitat.
Cercetările actuale indică faptul că aceasta poate oferi unele avantaje în condiții de stres metabolic, cum ar fi lipsa de somn, însă nu există dovezi suficiente pentru a susține administrarea suplimentelor în scopul îmbunătățirii funcțiilor cognitive la indivizi sănătoși.
În plus, datele inițiale colectate în studiile legate de boala Alzheimer nu demonstrează suficient pentru a afirma că creatina constituie un tratament eficace pentru afecțiunile neurodegenerative.
Stuart Phillips subliniază că încă nu există studii clinice extinse și informații despre efectele pe termen lung ale administrării asupra creierului.
„În acest moment, studiile de mare amploare și rezultatele pe termen lung sunt practic inexistente”
a declarat profesorul.
“Adevărul este că nu am realizat nici pe departe suficiente cercetări pentru a înțelege pe deplin aceste efecte”
El a concluzionat.
Astăzi, creatina persistă ca un supliment al cărui beneficiu asupra unor aspecte ale performanței fizice este dovedit, însă potențialul său asupra memoriei, concentrării și sănătății cerebrale necesită investigații suplimentare.
Reputația sa pe platformele sociale nu trebuie confundată cu o validare științifică a tuturor avantajelor promovate.
© G4Media.ro.
COMENTARII / 0