Surpriza armistițiului SUA-Iran: cine conduce, de fapt, la Teheran?

În ziua de Miercuri, în timp ce comunitatea internațională aștepta ca armistițiul să-și înceteze efectele, o decizie neprevăzută a fost luată cu puțin timp înainte de expirarea acestuia: președintele Donald Trump a făcut publică o prelungire a perioadei de încetare a focului, menținând, însă, restricțiile asupra accesului în porturile iraniene.

În ajunul discuțiilor anticipate de la Islamabad cu reprezentanții iranieni, negociatorii din SUA se confruntau cu o enigmă: cine deține, în realitate, puterea de decizie la Teheran? Această întrebare stă la baza analizelor și datelor dezvăluite de publicații precum The Free Press, The Economist și Institutul pentru Studiul Războiului.

Acum șapte zile, echipa de conducere a lui Donald Trump avea convingerea că puterea în Iran era deținută de un grup restrâns de cinci persoane cu ranguri superioare.

Citește șiVideo: Kiev lansează racheta balistică FP-7, fabricată în Ucraina

În cadrul grupului de cinci persoane se aflau Abbas Araghchi, ministrul afacerilor externe, și Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, ambii fiind negociatori cheie la Islamabad. Prezența lor era notabilă în cadrul discuțiilor.

În urma anunțului-surpriză privind armistițiul dintre SUA și Iran, au apărut întrebări legate de persoana care conduce, în realitate, Republica Islamică. Numele lui Ahmad Vahidi, comandantul Gărzii Revoluționare Islamice, a devenit subiect de interes în acest context. Există multe necunoscute în ceea ce privește structura decizională din Teheran. La un moment dat, președintele american Donald Trump a ridicat întrebarea cine conduce, de fapt, Iranul.

Regimul pare să fie condus în realitate de Ahmad Vahidi, comandantul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), potrivit articolului publicat în The Free Press.

Nu face parte

din echipa care poartă discuții pentru negocierea unui acord de încetare a războiului, deși este membru al unui consiliu format din cinci persoane.

În ultimele zile, capitala iraniană, Teheran, a trimis semnale contradictorii cu privire la discuțiile privind oprirea conflictului și redeschiderea strâmtorii Ormuz, ceea ce pune în evidență o situație internă neclară în Iran.

În ultimele zile ale săptămânii anterioare, Trump era de părere că un acord cu Araghchi și Ghalibaf era iminent, potrivit The Free Press. Pe X, Araghchi a informat, vineri, că strâmtoarea Ormuz urmează să fie deschisă.

În cursul serii, IRGC a lansat critici la adresa ministrului Afacerilor Externe prin intermediul posturilor media pe care le controlează. Ulterior, un reprezentant al forțelor armate a informat că strâmtoarea a fost redeschisă doar pentru o perioadă scurtă, fiind închisă din nou a doua zi.

Nu a mai avut loc o deplasare a lui Vance în Pakistan.

Potrivit unei surse din Pakistan, runda următoare de discuții dintre Statele Unite și Iran urmează să aibă loc miercuri la Islamabad, unde se înregistrează un anumit avânt pentru reînceperea negocierilor, a declarat sursa pentru Reuters.

Negocierile urmează să intre într-o nouă etapă, după cum a informat o sursă marți. Discuțiile sunt pe punctul de a începe a doua zi, potrivit aceleiași surse, care a adăugat că există posibilitatea ca Donald Trump să fie prezent, fie fizic, fie prin mijloace virtuale, în cazul în care se ajunge la un acord.

„Lucrurile avansează și negocierile sunt pe cale să înceapă mâine”

, a declarat sursa.

Negocierile viitoare erau învăluite în incertitudine marți.

În cursul zilei de marți, Axios a raportat inițial că JD Vance, în calitate de vicepreședinte, avea să se deplaseze la Islamabad pentru a participa la negocieri, alături de reprezentanții lui Trump, și anume Steve Witkoff și Jared Kushner. Ulterior, însă, atât Axios, cât și New York Times (NYT) au aflat, pe parcursul zilei, că Vance încă nu efectuat deplasarea.

Decizia privind participarea la negocieri era încă nesigură, deoarece oficialii iranieni se confruntau cu o dilemă: continuarea discuțiilor în timp ce SUA menține blocada în strâmtoarea Ormuz. Potrivit surselor Axios, în interiorul Iranului exista o dezbatere aprinsă cu privire la oportunitatea de a lua parte la aceste negocieri.

Președintele Trump caută un acord care să garanteze deschiderea strâmtorii și să prevină noi creșteri ale prețului petrolului și șocuri pe piețele bursiere, însă a subliniat că nu poate accepta ca Iranul să păstreze capacitățile necesare pentru a crea o armă nucleară.

Iranul are ca obiectiv să exploateze influența sa în regiune pentru a obține un acord care să garanteze încetarea conflictului, să ducă la reducerea presiunii economice prin eliminarea sancțiunilor, fără însă a afecta programul nuclear în curs de desfășurare.

În urma unor evoluții recente, New York Times a relatat, marți seară, invocând un oficial american cu cunoștințe directe despre situație, că visita lui JD Vance în Pakistan a fost brusc întreruptă, după ce Teheranul nu a oferit niciun răspuns la propunerile de dialog ale Statelor Unite.

La o schimbare de plan, Casa Albă a făcut publică informația că deplasarea inițială a vicepreședintelui american din Washington a fost anulată. Decizia a fost luată în urma unei declarații recente a președintelui Trump pe platforma Truth Social, care a evidențiat așteptările SUA privind o propunere unitară din partea Iranului. Potrivit unui înalt oficial al administrației americane, care a vorbit într-un comunicat de presă citat de AFP, „în lumina mesajului președintelui Trump prin care confirmă așteptarea unei propuneri unificate de la iranieni, deplasarea în Pakistan nu se va desfășura la data inițială”.

La sfârșitul perioadei de armistițiu, urmările acestei situații au ridicat numeroase întrebări. Anunțul-surpriză referitor la acordul dintre SUA și Iran a lăsat loc de interpretări. Unii se întreabă cine deține, în realitate, puterea de decizie la Teheran, potrivit declarațiilor lui Trump. Întrebarea este cu atât mai pertinentă cu cât deciziile par a fi luate fără o claritate evidentă.

Nu știu cine conduce

a afirmat președintele american, sugerând astfel că mecanismele de putere din Iran nu sunt pe deplin transparente. Această declarație a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la viitorul relațiilor dintre SUA și Iran.

În momentul în care era pe punctul de a se încheia, armistițiul dintre părți trebuia să fie urmat de o a doua rundă de discuții.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, Trump a avertizat că va ordona o nouă serie de atacuri aeriene, care vor viza infrastructura energetică și podurile din Iran.

Se pare că Trump a amânat cu 24 de ore expirarea termenului impus, după cum relatează Axios.

Într-o evoluție a situației, termenul limită pentru acordul de armistițiu a fost extins de către Trump până în mijlocul săptămânii, după cum a fost anunțat în cursul zilei de luni.
Inițial, perioada de două săptămâni pentru care s-a convenit asupra încetării focului se încheia marți, însă deadline-ul a fost mutat până miercuri seară.

Conform unei surse din Pakistan care a participat la discuții, expirarea termenului este programată pentru miercuri la ora 20:00, după ora locală a Coastei de Est, ceea ce echivalează cu joi, ora 03:30 în fusul orar al Iranului, respectiv ora 03:00 în România.

Marți, Ministerul Afacerilor Externe al Pakistanului a emis o declarație prin care îndeamnă Statele Unite și Iranul să prelungă armistițiul care a ajuns deja la o durată de două săptămâni.

Într-un interviu acordat marți postului CNBC, Trump a exprimat opinii divergente, afirmând că nu are intenția de a prelungi armistițiul și a subliniat că Statele Unite se bucură de o poziție solidă în negocieri. El a adăugat că SUA vor reuși să obțină ceea ce a descris drept „o înțelegere excelentă”.

Într-o declarație, Trump a exprimat anumite rezerve, afirmând:

„Nu vreau să fac asta. Nu avem atât de mult timp”

, atunci când a fost întrebat dacă este posibilă o prelungire a armistițiului.

El a exprimat opinia că bombardamentul este o posibilitate iminentă, argumentând că această abordare ar fi mai eficientă în continuare. Forțele armate sunt pregătite să intervină, după cum a declarat:

„Mă aștept să bombardăm, pentru că cred că asta e o atitudine mai bună cu care să mergem mai departe. Dar suntem gata să acționăm. Adică, armata e nerăbdătoare să acționeze”

Conducerea iraniană a avertizat că, în cazul unui atac american asupra infrastructurii sale civile, țările arabe vecine din Golf ar putea fi afectate prin lovituri îndreptate împotriva centralelor electrice și a stațiilor de desalinizare.

Decizia neașteptată a președintelui SUA a fost urmată de o apreciere. Trump a afirmat că situația internă a Iranului este marcată de o diviziune profundă în cadrul guvernului.

La o schimbare bruscă de strategie, Trump a făcut publică, marți seară târziu, decizia de a continua armistițiul cu Iranul până la primirea unei propuneri din partea Teheranului care să vizeze o soluție definitivă pentru conflict și finalizarea tratativelor de pace.

Decizia de prelungire a fost determinată de o realitate politică internă iraniană profund divizată, a remarcat președintele într-o declarație publică pe platforma Truth Social. Oficialii pakistanezi au fost cei care au cerut această prelungire, potrivit surselor.

De asemenea, Trump a declarat că măsurile restrictive americane împotriva accesului la porturile iraniene vor rămâne în vigoare. Acestea vor continua să fie menținute de către Statele Unite.

În contextul în care Iranul este caracterizat de o profundă diviziune internă, ceea ce nu constituie o surpriză, cererea formulată de Asim Munir și Shehbaz Sharif, din Pakistan, a fost aceea de a amâna atacul planificat împotriva Iranului, până în momentul în care reprezentanții și liderii acestei națiuni vor reuși să ajungă la o propunere comună. Ca urmare, președintele Donald J. Trump a decis ca forțele armate să mențină blocada și să rămână în stare de pregătire în toate celelalte aspecte. În acest context, președintele Trump a declarat că va prelungi armistițiul până la prezentarea propunerii și finalizarea discuțiilor, într-un mod sau altul.

„Având în vedere faptul că guvernul Iranului este profund divizat – ceea ce nu este deloc surprinzător – și la cererea mareșalului Asim Munir și a prim-ministrului Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a solicitat să amânăm atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestei țări vor reuși să prezinte o propunere comună. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătită și capabilă, și voi prelungi, așadar, încetarea focului până în momentul în care propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul. Președintele DONALD J. TRUMP”

La scurt timp după anunț, Teheranul a răspuns cu o declarație care a stârnit interesul, sugerând că decizia lui Trump de a prelungi armistițiul reprezintă, în fapt, o tactică de amânare pentru a crea oportunități unui posibil atac-surpriză lansat de Statele Unite.

Într-o declarație recentă pe platforma de socializare X, Mahdi Mohammadi, consilier-cheie al lui Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a afirmat că „înfrântul nu are autoritatea de a impune termenii săi”. El a criticat vehement menținerea restricțiilor americane asupra accesului la porturile iraniene și Strâmtorii Ormuz, descriind această situație drept un „blocaj sufocant” care „se echivalează cu un act de agresiune militară și necesită un răspuns ferm pe aceeași scară”.

Consilierul a declarat că Trump a acordat o amânare care nu are valoare, deoarece într-un conflict partea care se află în inferioritate nu are autoritatea de a impune condiții. El a adăugat că menținerea asediului este similară cu un bombardament și că trebuie să primească un răspuns militar. În opinia sa, decizia lui Trump de a prelungi armistițiul este o tactică evidentă pentru a obține mai mult timp pentru un posibil atac-surpriză. Consilierul a concluzionat că este momentul ca Iranul să devină proactiv și să ia inițiativa.

Negocierile dintre Statele Unite și personalitățile mai pragmatice din Iran au fost efectiv zădărnicite de către IRGC, care a reușit să le reducă influența.

Recent, un studiu realizat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) cu sediul la Washington a scos în evidență faptul că Ahmad Vahidi, liderul IRGC, împreună cu colaboratorii săi apropiați, ar fi dobândit, în mod probabil, o influență temporară majoră asupra strategiei militare a Iranului în această confruntare, precum și asupra posturii sale în procesul de negociere.

În plus, Institutul pentru Studiul Războiului a remarcat că 18 aprilie a marcat o declarație din partea presei afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, potrivit căreia Iranul a refuzat să se implice într-o nouă rundă de discuții cu Statele Unite din cauza unor solicitări considerate „excesive”.

Consolidarea puterii IRGC în procesul decizional iranian a determinat analiștii ISW să afirme că reprezentanții politici iranieni care negociază în acest moment cu SUA nu posedă autoritatea necesară pentru a decide în mod autonom pozițiile de negociere ale Iranului, această putere fiind acum concentrată în altă parte.

În urma analizei, s-a stabilit că IRGC a izolat figurile mai moderate cu care Statele Unite au purtat discuții până în prezent.

Potrivit unei analize publicate de The Free Press, consolidarea controlului de către IRGC asupra procesului de negociere ar putea indica o probabilitate crescută de reîntoarcere a conflictului.

Nu este clar cine conduce, de fapt, la Teheran

și această situație ar putea duce la o escaladare a tensiunilor, sugerând că o nouă confruntare ar putea fi aproape inevitabilă.

În spatele scenei, un anumit grad de incertitudine planează asupra bruscăi declarații privind armistițiul dintre SUA și Iran, generând întrebări legate de cine deține, în realitate, puterea de decizie la Teheran. Donald Trump a părut să pună sub semnul întrebării cine conduce, în fapt, Republica Islamică. Președintele american a stârnit dubii cu privire la Iran, după ce a declarat că nu știe dacă Trump sau Ayatollahul Ali Khamenei sunt la conducere. Întrebările lui Trump au apărut după un anumit nivel de confuzie în legătură cu anunțul-surpriză al armistițiului.

În încercarea de a adăuga un nivel de complexitate acestei situații, un studiu publicat în The Economist a arătat că factorii economici joacă, de asemenea, un rol semnificativ în această problemă în curs de desfășurare.

În jurul sancțiunilor impuse au apărut rețele economice care au permis anumite grupuri din cadrul regimului să ocolească aceste restricții.

Nu este clar cine conduce, în realitate, la Teheran

a declarat Donald Trump, președintele SUA, referitor la anunțul-surpriză despre armistițiul SUA-Iran.
nu e corect din cauza lipsei de informatii din textul original, deci

Se dezvoltă rețele economice în jurul sancțiunilor, permițând anumitor grupuri din regim să le ocolească.

În cadrul regimului, există tabere cu interese divergente, ceea ce se traduce prin „linii roșii” distincte în procesul de negociere.

În urma investigațiilor realizate de jurnaliștii de la The Free Press și The Economist, rezultă că oficialii americani se confruntă cu o provocare majoră: înainte de a iniția negocieri pentru un acord, trebuie să aibă claritate asupra interlocutorilor lor din Iran și a celor care dețin puterea decizională la Teheran.

În lipsa unui alt scenariu, nu există nicio certitudine că o înțelegere similară va dăinui în timp.