Tancuri germane revin în țara pe care au distrus-o cândva: miza pentru NATO

În umbra declarațiilor de unitate ale alianței NATO, promovate de liderii reuniți la summitul din Ankara, forțele militare europene încep să se pregătească pentru un...

În umbra declarațiilor de unitate ale alianței NATO, promovate de liderii reuniți la summitul din Ankara, forțele militare europene încep să se pregătească pentru un scenariu care, până acum un an, părea imposibil.
Învățând să se bazeze exclusiv pe ele însele, europenii se întreabă cum ar putea face față fără sprijinul militar și arsenalul superior al Statelor Unite, care au constituit dintotdeauna fundamentul doctrinei NATO.

„Nu suntem într-o formă bună”

, a declarat un înalt oficial francez, citat de Financial Times.

Citește șiVideo Soloviov, propagandistul lui Putin, amenință Germania cu un deșert radioactiv

În contextul remarcilor președintelui american Donald Trump privind contribuțiile europene la cheltuielile de apărare și opoziția față de operațiunile militare împotriva Iranului, oficialii europeni sunt obligați să contemple o perspectivă alarmantă: apărarea împotriva expansiunii agresive a Rusiei, cu o susținere considerabil redusă din partea SUA, sau chiar în completă independență față de ajutorul de la Washington.

În scenariul unui conflict deschis între Europa și Rusia, Trump ar putea invoca circumstanțele războiului din Iran pentru a justifica neintervenția, afirmând că NATO nu a sprijinit SUA și adăugând:

„NATO nu a fost alături de noi.”

Schimbarea de paradigmă a SUA, care a devenit o țară în care încrederea Europei este acum zdruncinată sau chiar o potențială adversară, a determinat capitalele europene să reexamineze strategia lor de securitate, potrivit declarațiilor unor diplomați, oficiali ai apărării și militari europeni, intervievați recent.

Se preconizează o reducere a rolului Statelor Unite și o creștere a contribuției Ucrainei.
Abordarea europenilor, împreună cu partenerii lor canadieni, va trebui să fie distinctă de cea a americanilor pentru a face față provocărilor, indiferent de dorința lor de a adopta o strategie similară.

În prezent, superioritatea numerică și tehnologică în domeniul militar convențional nu mai constituie un factor decisiv în asigurarea victoriei într-un conflict armat, spre deosebire de perioadele anterioare. Ucraina și SUA sunt exemple recente care au ilustrat această schimbare, atunci când au înfruntat Rusia și Iranul, arătând că rezistența și strategiile moderne de luptă pot contracara avantajele tradiționale.

O abordare radical nouă în domeniul militar european este considerată necesară de către diferiți oficiali și experți, care anticipează că aceasta va implica dezvoltarea unei noi capacități de luptă prin implementarea unei structuri de comandă mai flexibile, utilizarea unor echipamente militare mai puțin costisitoare, creșterea eficienței producției de armament și elaborarea unor tactici inovatoare de apărare împotriva extinderii Federației Ruse.

Un oficial francez a declarat că Europa se află într-un proces de evaluare aprofundată a strategiei sale defensive viitoare, având în vedere schimbările în peisajul internațional.
El a subliniat că o reducere a prezenței militare a SUA nu se traduce doar printr-o scădere a numărului de trupe și tancuri de susținere.

„Ne gândim serios la cum vrem noi, Europa, să arate viitoarea noastră postură defensivă”

, a afirmat oficialul.

Întrebarea ține și de modalitatea în care noi vom duce războaie în viitor, dacă nu vom mai fi nevoiți să o facem în același mod ca americanii.

Se are cunoștință despre acțiunile Germaniei naziste pe acest teritoriu.

Brigada 45 Panzer a Germaniei a efectuat manevre militare timp de patru săptămâni în regiunea de lângă frontieră dintre Lituania și Belarus. Deși manevrele au fost finalizate, această unitate militară nu se va reîntoarce în țara de origine, ci va rămâne în zonă.

În premieră de la încheierea Războiului Rece, trupele germane sunt dislocate permanent în regiuni externe țării, marcând astfel avangarda unei forțe militare în expansiune care urmează să devină cea mai numeroasă de pe continentul european.

Destinația acestei unități are cu atât mai mult o misiune remarcabilă, cu cât armatele germane – teutonice, prusace, imperiale și naziste – au pătruns în aceste regiuni, în general, ca forțe de ocupație.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a ocupat teritorii vaste ale Poloniei, țărilor baltice și ale regiunii vestice a Rusiei.

„Știm foarte bine ce a făcut Germania nazistă aici, în Lituania”

,
a afirmat colonelul Sebastian Hagen, care conduce grupul de luptă multinațional și reprezintă nucleul brigăzii germane staționate în Lituania.

Într-o declarație pentru The Economist, Hagen a adăugat că sunt foarte conștienți de efectele pe care ocupatia sovietică le-a avut asupra Lituaniei.

Lordul Hastings Ismay, primul secretar general al NATO, a exprimat cândva scopul alianței ca fiind acela de a „îi ține pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe germani la pământ”. În prezent însă, Germania este chemată să joace un rol esențial în a împiedica avansul rușilor și a menține americanii, în măsura posibilităților, parte integrantă a alianței.

Temerile sunt mari pentru europeni în cazul în care Rusia se confruntă cu o diminuare semnificativă a sprijinului american, sau chiar cu o lipsă totală a ajutorului din partea Statelor Unite.

Un moment critic se conturează în urma retragerii forțelor militare americane din Europa, generând îngrijorări legate de potențialul exploitare de către Moscova a acestei situații pentru a evalua securitatea europeană, potrivit unui înalt oficial din Marea Britanie.
Este esențial să fim pregătiți pentru această posibilitate, a adăugat el.

„Trebuie să fim pregătiți pentru asta”

Prezența militară a Statelor Unite în Europa este supusă unei reevaluări. Şeful Pentagonului avertizează că această situaţie reprezintă un test care va pune unele ţări în dificultate, afirmând că „unele țări îl vor pica”.

NATO este susținută de eforturile europene, care au dus la o creștere anuală de 20% a cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor săi, excluzând Statele Unite, în ultimii doi ani.
Aceste progrese au avut un impact pozitiv și asupra economiei americane, susținând 195.000 de locuri de muncă în SUA, după cum afirmă Mark Rutte, secretarul general al alianței.
La reuniunea de la Ankara, oficialii europeni se străduiesc să-l convingă pe Trump de angajamentul lor față de obligaţiile asumate în cadrul alianţei.

NATO va fi supusă unui proces de reevaluare a prezenței militare americane pe continent, după ce Washingtonul a decis anularea mai multor operațiuni de desfășurare a trupelor în Europa și diminuarea capacităților militare puse la dispoziție în cadrul alianței. Această schimbare survine într-un moment în care Pete Hegseth, secretarul apărării, a avertizat că „unele țări îl vor pica, altele îl vor depăși” acest test.

NATO a adoptat recent planuri de apărare care prevăd o contribuție semnificativă a Statelor Unite la capacitatea de luptă a alianței, însă această pondere a scăzut considerabil.
Capacitatea de luptă a alianței militare era prevăzută a fi acoperită în proporție de aproape 40% de către SUA în planurile defensive stabilite cu un an în urmă, însă această cifră cu siguranță se va diminua.

În timpul conflictului din Iran, s-a înregistrat o consumare accelerată a resurselor militare ale Statelor Unite și ale partenerilor lor din regiunea Golfului Persic.
Acest fapt i-a determinat pe clienții europeni să intre într-o perioadă de întârziere considerabilă, fiind nevoiți să aștepte mai mulți ani pentru a primi echipamentele militare achiziționate din SUA.

Un oficial francez a declarat pentru Financial Times că problema europeană a alianței NATO a fost ridicată în Groenlanda ca fiind o prioritate.
Iranul a manifestat anterior rezerve cu privire la această abordare europeană, însă acum devine tot mai evident că aceasta reprezintă singura soluție viabilă pentru păstrarea NATO, a adăugat el.

„Este singura cale de a salva NATO”

În majoritatea orașelor capitale europene, sprijinul pentru o creștere a rolului Uniunii Europene în gestionarea operațiunilor militare este extrem de limitat. Pe de altă parte, lui NATO i se dorește consolidarea prin diminuarea dependenței de Statele Unite ale Americii, după cum afirmă liderii europeni.

Un oficial din Marea Britanie a declarat că consolidarea rolului Europei în cadrul NATO este esențială, afirmând:

„Trebuie să ne gândim la rolul Europei în conducerea NATO și să îl consolidăm”

.
Această declarație subliniază importanța unei Europe puternice în cadrul alianței militare.

Țările europene sunt capabile să se sprijine pe forțe militare tradiționale la fel de robuste precum cele ale Rusiei.

În contextul în care Germania, națiunile din nordul Europei și statele baltice își propun să ridice cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în anul 2029, un scenariu diferit se conturează în cazul celor două mari puteri europene, Franța și Marea Britanie, care sunt încă departe de a atinge această țintă ambițioasă.

Țările respective nu vor atinge 2,7% din PIB până la 2030. În plus, chiar și în cazul Germaniei, o strategie de finanțare pe durate lungi de timp nu a fost încă definitivată.

Jana Puglierin, expertă din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), a lansat o avertizare: concentrarea exclusivă pe cheltuieli și capacități militare echivalează cu adăugarea de masă musculară europeană la un organism care rămâne subordonat unui centru de control american nesigur.

Fără îndoială, statele europene ar trebui să aibă capacitatea de a desfășura acțiuni militare la scară largă, nemaifiind nevoite să se bazeze pe generalul american care conduce comandamentul suprem al forțelor aliate în Europa.

Ruben Stewart, cercetător la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, consideră că în cazul unui conflict viitor, statele europene vor deține capacități militare clasice comparabile cu cele ale Rusiei.

În scenariul în care Statele Unite nu sunt implicate, Stewart consideră că forțele europene vor prezenta o integrare deficitară, ceea ce va duce la diminuarea capacităților de surveghere și colectare a datelor.
În consecință, desfășurarea operațiunilor militare va suferi întârzieri și comandanții vor adopta o poziție mult mai prudentă.

Este singura cale de a salva NATO

, însă nu se explică în detaliu această afirmație.

Un oficial britanic de rang înalt a declarat pentru Financial Times că modul în care americanii concep războiul implică aplicarea unei forțe masive împotriva punctului vulnerabil al inamicului, neutralizând astfel capacitatea acestuia de a combate.

„Europenii nu vor putea face același lucru, deoarece nu posedă o forță similară”

, a adăugat el.
În schimb, europenii ar trebui să se concentreze pe strategii alternative, precum crearea de dilemelor pentru adversar și dezvoltarea unei apărări robuste, asemănătoare unui „porc spinos”.
Această abordare îi va ajuta pe europeni să contracareze eficient atacurile inamice.

se înlocuiește cu următorul conținut:

Abordarea americană în război se bazează pe forța covârșitoare îndreptată împotriva nucleului vulnerabil al adversarului, a explicat un înalt oficial britanic, pentru Financial Times.
Europenii, însă, sunt obligați să adopte o strategie diferită.

„Ei nu vor reuși să exercite o presiune similară; în schimb, vor trebui să genereze incertitudini și să dezvolte o apărare de tip ‘porc spinos’”

.
Această tactică îi va ajuta pe europeni să se adapteze la noile provocări.

Urgenta de a reflecta asupra experiențelor conflictului din Ucraina a fost subliniată de un avertisment: lecțiile acestui război ar trebui să fie rapid însușite pentru a evita confruntarea directă cu consecințele lor.

„Trebuie să învățăm din lecțiile războiului din Ucraina înainte să fim forțați să le trăim pe pielea noastră”

Un înalt oficial militar din cadrul NATO a declarat că conflictul din Ucraina a depășit granițele regionale, transformându-se într-un laborator la scară globală.

„Rusia, China, Iran și Coreea de Nord nu privesc pur și simplu acest război. Învață de pe urma lui, susținându-se una pe cealaltă, făcând schimb de tehnologii și adaptându-se.”

Această evoluție subliniază importanța strategică a Ucrainei pe scena internațională.

Urgenta situatiei a fost subliniata de un oficial al NATO, care a declarat:

„Responsabilitatea noastră este să învățăm din acele lecții înainte să fim forțați să le trăim pe pielea noastră”

.
Această declarație reflectă angajamentul organizației de a-și încura** misiunea de apărare.

În Polonia centrală, un centru de cercetare strategică al Alianței Nord-Atlantice, situat în Bydgoszcz, se axează pe analiza conflictului din Ucraina, cu scopul de a furniza cunoștințe valoroase privind potențialele evoluții ale viitoarelor confruntări militare.

NATO va dezvolta capacități similare de detectare și distrugere a proiectilelor low-cost cu planare, folosite de Rusia în Ucraina, în cadrul unui proiect colaborativ cu Kievul.
Acest proiect are drept scop combaterea armelor cu planare ieftine care au devastat Ucraina și vizează crearea unor soluții eficiente pentru detectarea și distrugerea lor.
Proiectilele low-cost cu planare reprezintă o amenințare semnificativă, iar dezvoltarea unor capacități similare pentru NATO este esențială.
În acest scop, eforturile comune ale NATO și Kievului sunt concentrate pe dezvoltarea soluțiilor pentru detectarea și distrugerea acestor arme.

Problema de bază a fost identificată de Puglierin de la ECFR ca fiind încrederea.
El a remarcat că

„Multe țări aveau mai mare încredere că SUA le vor veni în ajutor, decât oricare dintre partenerii lor europeni”

.
Aceasta arată că încrederea în SUA era mai mare decât în partenerii europeni, potrivit Puglierin de la ECFR.

În ciuda dificultăților, specialiștii militari europeni sunt obligați să coopereze, potrivit expertului francez Francois Heisbourg.

„Nu ne putem aștepta ca Trump să ne ajute în această privință.”

Această declarație subliniază importanța autonomiei europene în domeniul securității.

O perspectivă nouă se conturează în cadrul alianței militare: „Va trebui să ne deschidem propria noastră prăvălie, presupun că în interiorul NATO – dar un NATO în care americanii vor avea un rol redus.”

Nu este nevoie ca Europa să se caracterizeze printr-un „eroism” deosebit și nici să posedă o putere similară cu cea a Statele Unite, a declarat ministrul polonez de externe, Radek Sikorski.

„Trebuie doar să fim mai buni decât Putin.”

COMENTARII / 0