O țară cu doar 10.600 de locuitori riscă să devină nelocuibilă până în 2100, pe măsură ce marea înaintează, iar ecosistemul care a ajutat la formarea insulelor se prăbușește. În Tuvalu, un val de căldură marină a distrus aproximativ 99,9% din corali, iar oamenii de știință avertizează că schimbările se văd deja și în peștii tot mai puțini și mai mici, scrie The Hindu, citând AFP.
Tuvalu se află la mai mult de 800 kilometri nord de Fiji și constă în insule joase, sculptate din corali. Ecosistemul care a susținut formarea lor a fost aproape complet distrus. Biologul marin Austin Bowden-Kerby, care a vizitat zona și a documentat efectele valului de căldură marină, afirmă că ceea ce s-a întâmplat nu poate fi atribuit poluării sau pescuitului excesiv.
„Sistemul care a creat insulele a murit. Nu a fost poluarea. Nu a fost pescuitul excesiv. A fost pur și simplu un rezultat direct al schimbărilor climatice”, a spus cercetătorul.
Citește șiPutin acceptă cooperarea după apelul Papei Leon pentru Oleşkî
Specialiștii în știință avertizează că, odată cu expansiunea continuă a nivelului mării, întregul arhipelag ar putea ajunge la un stadiu nelocuibil până la sfârșitul secolului în curs. În intervalul până la 2100, aproximativ 95% din suprafața sa ar putea fi supusă inundărilor regulate în timpul mareelor înalte.
Problemele nu se limitează doar la corali. Cercetătorul Rajneel Singh afirmă că schimbările climatice au deja afectat apele din care comunitatea din Tuvalu a depins de mult timp pentru hrană.
El afirmă, pentru sursa citată, că
„Bătrânii obișnuiau să pesc
În prezent, aceste specii de pești sunt capturate în cantități reduse și dimensiunea lor este mai mică. Descoperirile au stârnit surpriză și printre funcționarii din Tuvalu. Cercetătorii au prezentat ministrului pescuitului concluziile studiului în decembrie anul trecut, iar el a avut dificultăți în a accepta amploarea distrugerilor.
„Nu știau”
Singh a relatat. Cercetătorul afirmă că pentru ministru a fost greu să analizeze fotografiile și să afle cât de gravă devenise situația.
În prezent, Tuvalu servește ca un exemplu concret al impactului schimbărilor climatice pentru liderii și negociatorii care se adună înainte de COP31. Întâlnirea pre-COP se desfășoară între 5-8 octombrie în Fiji și Tuvalu, în prealabil față de conferința ONU pentru climă programată în noiembrie în Turcia. Delegatele vor avea ocazia să observe în mod direct atât zonele vulnerabile la creșterea nivelului mării, cât și inițiativele prin care națiunea își consolidează apărarea, inclusiv terenurile recâștigate din mare și proiectele de energie solară, conform Reuters.
Totuși, există metode prin care Tuvalu încearcă să prelungieze viabilitatea și să conserve locuibilitatea. Printre acestea, cea mai impresionantă presupune construirea unui nou teren situat peste nivelul mării. În cadrul Proiectului de Adaptare a Coastei Tuvalu, autoritățile au generat în Funafuti, capitala națiunii, 7,3 hectare de suprafață nouă, ridicată și asigurată împotriva inundațiilor și valurilor cauzate de furtuni.
UNDP spune că această suprafață a fost proiectată să rămână sigură în fața creșterii nivelului mării și a valurilor de furtună chiar și după anul 2100. Proiectul nu s-a oprit aici. O a doua etapă, finalizată în 2025, a creat încă aproximativ 8 hectare de teren înălțat pe insula Fogafale, cea mai populată parte a capitalei. În prima etapă au fost consolidate și aproape 2,9 kilometri de coastă, pentru ca apa să ajungă la ele. Pe terenurile ridicate pot fi construite locuințe și servicii esențiale, astfel încât oamenii să poată continua să trăiască în țara lor chiar dacă nivelul mării crește.
COMENTARII / 0