Țările arabe cer SUA să distrugă capacitățile militare iraniene

La presiunile exercitate de SUA asupra Iranului, țările arabe din Golf nu au insistat pentru un conflict direct, însă acum numeroase dintre ele îndeamnă Washingtonul să ia în considerare o abordare mai drastică, care să pună capăt odată pentru totdeauna capacității Republicii Islamice de a destabiliza regiunea și de a afecta grav fluxul de petrol și economiile dependente de acesta, potrivit declarațiilor a trei surse din Golf oferite agenției Reuters.

Simultan, un grup de surse și cinci diplomați, atât occidentali cât și arabi, au dezvăluit că administrația americană face eforturi pentru a convinge statele din regiunea Golfului să se implice în conflictul dintre SUA și Israel. Președintele Donald Trump își dorește, conform a trei dintre aceste surse, să obțină o demonstrație clară de sprijin regional pentru această inițiativă, cu scopul de a-i conferi o legitimitate internațională sporită, precum și un sprijin intern consolidat.

În regiunea Golfului, Abdulaziz Sager, președintele unei prestigioase instituții de cercetare cu sediul în Arabia Saudită, a exprimat opinia că Iranul a comis o serie de depășiri ale limitelor în relațiile cu toate statele din Golf.

Citește șiAleksandar Vucic demisionează: Serbia pregătește alegeri anticipate

„Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depăşit toate limitele cu fiecare ţară din Golf”

, a afirmat el, având o bună cunoaștere a pozițiilor guvernamentale.

Abdulaziz Sager a afirmat inițial că i-a sprijinit și s-a arătat împotriva războiului. Explicația lui a luat o turnură diferită atunci când a adăugat că odată ce atacurile împotriva lor au fost lansate, situația a escaladat. Clasificarea lor ca inamic a devenit astfel inevitabilă.

„La început i-am apărat şi ne-am opus războiului”,

a spus el.

„Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i clasifica”

a explicat expertul.

Un conflict izbucnește între Iran și cele șase națiuni din regiunea Golfului Persic. Relațiile sunt extrem de tensionate. Iranul este acuzat că a lansat atacuri împotriva acestor state.

Regiunea Golfului a devenit deja o zonă de conflict, după ce Teheran a lansat atacuri cu rachete şi drone asupra aeroporturilor, porturilor, instalaţiilor petroliere şi centrelor comerciale din cele şase ţări riverane, reuşind astfel să destabilizeze fluxul de transport maritim prin Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală care asigură transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial, esenţial pentru economiile locale.

În regiunea Golfului, Iranul a stârnit îngrijorări legate de posibilitatea de a deține arme ofensive puternice sau capacități de producție de armament, ceea ce ar putea duce la șantajarea fluxului energetic vital al zonei în perioade de escaladare a tensiunilor.

În contextul escaladării conflictului în a treia săptămână, odată cu raidurile aeriene SUA şi Israelului care se intensifică, precum şi riposta Iranului prin atacuri asupra obiectivelor militare americane şi a unor ţinte civile în regiunea Golfului, o sursă locală a informat că sentimentul dominant în rândul elitei conducătoare este acela că preşedintele american ar trebui să reducă semnificativ potenţialul militar iranian.

Sub o altă formă de existenţă, regiunea se confruntă cu o pericol constant. În opinia sa, în cazul în care Iranul nu este supus unei slăbiri semnificative, va continua să exercite o influenţă discreţionară asupra regiunii.

În regiunea Golfului, Iranul a menținut o relație complexă cu vecinii săi arabii sunniți, care sunt strâns aliați cu SUA și găzduiesc baze militare americane. Deși Iranul, a cărui populație este predominant musulmană șiită, a avut o abordare mai relaxată în relația cu Qatarul și Omanul, suspiciunea reciprocă a rămas o caracteristică definitorie a acestor raporturi.

În regiunea Golfului, Iranul și partenerii regionali ai acestuia au fost acuzați, în repetate rânduri, de agresiuni împotriva infrastructurii energetice. Un exemplu în acest sens este incidentul din 2019 care a vizat complexele petroliere Abqaiq și Khurais din Arabia Saudită, eveniment care a dus la scăderea cu 50% a producției de petrol saudite și a avut un impact semnificativ asupra piețelor energetice.

Iranul a negat, însă, orice implicare în acest incident.

În opinia conducătorilor din regiunea Golfului, cel mai mare risc îl constituie pasivitatea în acest moment.

În regiunea Golfului Persic, existența unor preocupări majore a devenit evidentă.

Consecințele operațiunilor militare iraniene din ultima perioadă Iran se extind cu mult dincolo de prejudiciile financiare imediate, afectând în mod semnificativ nu numai circulația resurselor petroliere, ci și percepția de stabilitate și siguranță construită cu dificultate. Această percepție a stat la baza eforturilor țărilor din regiunea Golfului de diversificare a activităților economice, prin impulsionarea schimburilor comerciale și a turismului, concomitent cu reducerea dependenței de exporturile de combustibili fosili.

Potrivit lui Sager, Sager, în situația în care americanii își vor retrage forțele înainte de a-și îndeplini obiectivele, consecința va fi confruntarea directă a acestora cu Iranul. El a exprimat această părere afirmând:

„Dacă americanii se retrag înainte ca misiunea să fie finalizată, vom fi nevoiţi să ne confruntăm singuri cu Iranul”

.

În urma unor întrebări referitoare la aceste temeri, administrația de la Casa Albă a precizat că Statele Unite ale Americii sunt concentrate pe „anihilarea mijloacelor Iranului de a desfășura asemenea arme ori de a fabrica altele noi”, în timp ce președintele Trump menține „o legătură strânsă cu partenerii săi din regiunea Orientului Mijlociu”.

În rândul statelor din regiunea Golfului, numai Emiratele Arabe Unite au dat o declarație. Ele au făcut cunoscut că nu au dorința de a se implica în conflicte sau situații care ar putea escalada, însă și-au rezervat dreptul de a

lua toate măsurile necesare

pentru apărarea propriei suveranități, securitate și integritate, precum și pentru garantarea protecției locuitorilor lor.

Potrivit unor surse regionale, o posibilă acțiune militară întreprinsă de un singur stat din Golf ar fi imposibil de realizat, deoarece doar o intervenție comună ar putea proteja țările individuale de eventuale repercusiuni.

În ciuda eforturilor, un acord comun încă nu a fost stabilit. Şase naţiuni din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului, şi anume Bahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Oman şi Emiratele Arabe Unite, s-au reunit doar într-o conferinţă virtuală pe Zoom şi nu au organizat niciun summit la care să participe toate ţările arabe pentru a stabili măsuri comune.

Conducătorii regionali din Golf sunt din ce în ce mai îngrijorați de posibilitatea unui conflict extins și fără control. Teama de o confruntare majoră îi determină să ia în considerare implicațiile unui astfel de eveniment.

La o declarație recentă, Pete Hegseth, Secretarul american al apărării, a menționat că statele din regiunea Golfului își consolidează și mai mult acțiunile comune, pregătindu-se să adopte o strategie proactivă. În prezent, acestea colaborează deja strâns cu administrația din Washington în domeniul apărării aeriene integrate și colective. Deși nu a oferit detalii suplimentare privind potențialele lor acțiuni viitoare, este evident că această cooperare va continua să se dezvoltate.

În urma acuzațiilor Iranului privind presupusa implicare a Emiratelor Arabe Unite în sprijinirea operațiunilor militare americane împotriva Insulei Kharg, Emiratele Arabe Unite au optat pentru o abordare prudentă. Decizia a fost luată după ce Teheranul a afirmat că forțele armate americane ar fi utilizat teritoriul emiratelor pentru a efectua un atac asupra Insulei Kharg, unde este situat principalul terminal de export al petrolului iranian.

În ciuda acestui context, Sager a declarat că posibilitatea unei riposte din partea Arabiei Saudite, care concurează puternic cu Iranul pentru influență în regiune, nu poate fi exclusă în cazul în care Iranul își extinde activitățile dincolo de anumite limite, de exemplu prin

atacuri asupra infrastructurii petroliere cheie

sau a stațiilor de desalinizare, ori prin încidente care provoacă un număr mare de victime.

El afirmă că, Arabia Saudită se va vedea obligată să riposteze în această situație, însă subliniază că regatul va căuta să-şi dozeze reacția cu precauție pentru a preveni o nouă creștere a tensiunilor. Este o chestiune de a găsi un echilibru delicat, după cum se exprimă el. În acest context,

„În acest caz, Arabia Saudită nu ar avea altă opțiune decât să intervină”

, însă adaugă că Riadul va încerca să-şi ajusteze răspunsul pentru a evita o escaladare suplimentară.

În regiunea Golfului, o dilemă strategică a luat naștere.

Statele arabe din regiunea Golfului se află într-o situație delicată, potrivit lui Fawaz Gerges de la London School of Economics: pe de o parte, trebuie să facă față pericolului iminent reprezentat de atacurile iraniene, iar pe de altă parte, să evite să fie înhămate la un conflict la scară largă dus de SUA și Israel.

Participarea la această inițiativă ar consolida Washington din punct de vedere militar doar într-o mică măsură, însă ar ridica considerabil riscul unor represalii din partea Iranului. În acest context, se înregistrează o rezervă strategică: protejarea suveranității și definirea limitelor clare, fără a se angaja într-un conflict pe care statele din regiunea Golfului nu l-au inițiat și nu îl controlează.

În prezent, influența exercitată de Iran este evidentă. Practic, deciziile Iranului determină ce vase maritime pot traversa strâmtoarea, o situație inacceptabilă pentru toate statele din regiune conform așteptărilor.

Potrivit lui Bernard Haykel, un profesor influent de studii din Orientul Apropiat la Universitatea Princeton, scenariul actual după ce Iranul a reușit să închidă Ormuz conduce la o realitate alarmantă în Golful.

„Dacă nu este abordată, această ameninţare va fi de lungă durată”

, avertizează el.

La duminică, o încercare de constituire a unei coaliţii internaţionale pentru reluarea traficului pe această rută a fost lansată de Trump, însă demersul său iniţial nu a înregistrat prea multe succese.

Potrivit lui Haykel, deși resursele energetice din regiunea Golfului China, Japonia și alte economii asiatice sunt extrem de dependente de importurile de petrol și gaze din această zonă, o mare parte din acestea sunt direcționate către est. Acest lucru implică faptul că aceste țări asiatice ar trebui să își asume și ele o parte din responsabilitate. În acest context, Haykel consideră că

„China a sprijinit deja protecția rutelor maritime din largul coastelor Somaliei; s-ar putea ca aceasta să fie pregătită să joace un rol similar și în această situație”

.