Țările candidate la UE vor primi avantaje înainte de aderare.

Comisia Europeană pregătește o propunere menită să ofere avantaje economice țărilor aflate în procesul de aderare la UE, înainte ca acestea să devină membre. Această mișcare are loc în timp ce guvernele explorează soluții pentru a grăbi extinderea UE, fără să compromită criteriile de aderare, potrivit Politico.

Comisia Europeană se străduie să pună în aplicare o strategie de „integrare treptată”, care presupune oferirea unui acces mai larg la UE țărilor aflate în proces de aderare, pe măsură ce acestea implementează reformele necesare. Această abordare are drept scop recompensarea țărilor candidate care înregistrează progrese în procesul de reformă, în perioada în care cererile lor de aderare sunt încă examinate. Potrivit declarațiilor a doi funcționari care au dorit să păstreze anonimatul, această inițiativă face parte din eforturile Comisiei de a încuraja progresul în procesul de aderare.

Țările aflate în proces de aderare la Uniunea Europeană ar putea primi beneficii sub formă de acces la fonduri europene specifice, încheierea de acorduri comerciale avantajoase și posibilitatea de a pătrunde parțial pe piața unică înainte de finalizarea procesului de aderare.
Detaliile acestui pachet de beneficii vor fi stabilite în funcție de progresele înregistrate de fiecare țară candidată în parte.

Citește șiGeorge Simion: Decât un premier Bolojan, mai bine fără niciun premier

Obiectivul este acela de a menține statele aflate în proces de candidatură pe o traiectorie pozitivă, acordându-le stimulente menite să faciliteze implementarea unor reforme complexe din punct de vedere politic, chiar și atunci când calitatea de membru pe deplin nu este preconizată decât după o perioadă considerabilă de timp.

În contrast cu conceptele precedente despre așa-numita „extindere inversă”, care propunea acordarea de drepturi politice înainte de încheierea procesului de aderare – un plan care nu a primit sprijin din partea capitalelor europene – o integrare progresivă ar putea oferi avantaje economice comparabile cu cele de care se bucură statele membre, fără a le însăși în UE până nu vor fi considerate suficient de pregătite.

O nouă propunere de extindere a Uniunii Europene a căpătat deja o dimensiune politică mai semnificativă decât precedentele planuri de acest fel.
Anterior, Franța și Germania au promovat concepte similare de „proces de aderare accelerat” pentru națiunile cu perioade de tranziție prelungite.

– Nu avem de gând să facem ceva care să nu fie acceptat de statele membre

Oficialii UE se arată încrezători că această nouă strategie va fi mai atractivă pentru capitalele statelor membre UE decât modelele anterioare.

Urgenta unei integrări economice concomitente a fost subliniată de către Petras Auatrevicius, un reprezentant în Parlamentul European din Lituania, care a conceput planul de extindere al acestei instituții.

„Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară”

a afirmat acesta.

Acest principiu „mai mult pentru mai mult” a fost deja supus unui test riguros și ar trebui să fie implementat în scopul de a oferi sprijin acelor țări candidate care demonstrează progrese considerabile în comparație cu altele, după cum afirmă sursa.

Procesul de integrare în UE este pe punctul de a fi grăbit de către ofițerii din Bruxelles.

În cadrul viitoarelor discuții, Comisia Europeană va cere sprijinul statelor membre pentru această propunere, oficialii UE fiind optimiști că liderii europeni vor decide să dezvolte un cadru extins în timpul reuniunii Consiliului European programate pentru octombrie sau decembrie.

Nu există încă un acord definitiv

în ceea ce privește calendarul exact al Consiliului European, însă se așteaptă ca acesta să aibă loc în decembrie sau octombrie.

Un oficial a informat că, conform propunerilor, acordarea avantajelor va fi evaluată individual, în raport cu măsura în care fiecare țară și-a armonizat reglementările cu standardele UE și cu numărul de reforme implementate efectiv.
Dezvoltarea acestui sistem ar marca o abatere considerabilă de la mecanismul curent, unde avantajele sunt preponderent acordate statelor membre cu statut complet.
Astfel,

accesul la beneficii ar fi acordat de la caz la caz, în funcție de gradul de aliniere al fiecărei țări la normele UE și de numărul de reforme pe care le-a pus în aplicare

, a adăugat sursa.
Această abordare contrastează puternic cu sistemul actual, unde majoritatea beneficiilor sunt rezervate statelor membre cu drepturi depline.

În prezent, guvernele sunt, în general, de părere că procedura de extindere ar trebui să se accelereze, mai ales având în vedere conflictul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, însă ele încă manifestă rezerve în ceea ce privește integrarea țărilor care nu și-au îndeplinit toate condițiile necesare.

În acest scop, Bruxelles are în vedere accelerarea procesului de extindere, concomitent cu implementarea unor mecanisme de garantare mai robuste, menite să răspundă îngrijorărilor capitalei europene sceptice.

Țările aflate în proces de aderare la UE, inclusiv Ucraina, vor fi menținute pe deplin angajate în acest proces, fără a li se face promisiuni de aderare rapidă, abordare care este menită să le țină în linie cu obiectivele europene.

– a cărei aderare va dura probabil ani de zile, în ciuda sprijinului politic puternic –

nu va constitui un termen de referință pentru evaluarea progresului acestora, însă sprijinul politic puternic acordat Ucrainei va fi esențial pentru avansarea procesului de aderare, care se estimează că va dura ani de zile.

Un oficial a afirmat că procesul de extindere a beneficiilor către țările candidate ar trebui să fie condiționat de implementarea reformelor, reformele fiind un factor cheie în acest proces.
Această abordare are scopul de a calma îngrijorările guvernelor cu privire la avantajele oferite de aderarea la UE țărilor care încă nu sunt membre, îngrijorări legate de extinderea acestor avantaje.

Țările ar trebui să-și „câștige” accesul la beneficii pe măsură ce pun în aplicare reformele

, a declarat oficialul.

Luni, după un schimb de opinii cu reprezentanții Moldovei, Comisia Europeană a făcut publică intenția de a examina îndeaproape procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană, concomitent cu eforturile de „integrificare treptată și aprofundată a Moldovei în Uniunea Europeană”.

Țara vecină a dobândit deja posibilitatea de a participa la Zona unică de plăți în euro, a încheiat acorduri cu UE privind roamingul mobil și are acces la programele de asistență culturală ale Uniunii Europene.

Reformele ample ale procesului de extindere au înregistrat o lipsă de dinamică. După ce liderii Uniunii Europene au stabilit, în cadrul unei reuniuni la Muntenegru la începutul lunii actuale, necesitatea de a accelera procesul de integrare, eforturile de a detalia strategiile pentru atingerea acestei accelerări au stagnat ulterior.

Un număr de 9 state aflate în procesul de aderare la Uniunea Europeană sunt vizate de o nouă strategie. Dezvăluiri recente au scos la iveală planul de extindere al UE, care ar putea aduce beneficii acestor țări înainte de eventuala lor aderare, potrivit unui raport publicat de Politico.

În acest moment, UE are un număr de nouă țări care au statut oficial de candidate.
Favorita la procesul de aderare este considerată a fi Muntenegru de către numeroși observatori,
în paralel cu Ucraina și Moldova care au inițiat deja procesul de negociere.
În ceea ce privește restul țărilor, printre care se numără Serbia, Turcia și Georgia,
acestea s-au lovit de o oprire a procesului de evaluare a cererilor lor de aderare.

În ciuda faptului că procesul de integrare graduală este menit să sporească atractivitatea calității de membru, Ucraina și Muntenegru au exprimat opoziția lor față de ideea de „aderare parțială” avansată de Franța și Germania, argumentând că aceasta nu ar trebui să fie considerată o alternativă la calitatea de membru complet.

Ținând cont de faptul că planurile anterioare de „extindere inversă” prezentate de Comisie nu au reușit să câștige sprijinul statelor membre UE, Marta Kos, comisarul responsabil cu extinderea, a afirmat că în prezent, guvernele sunt cele care trebuie să decidă cum vor continua această discuție.

Friedrich Merz, în calitate de cancelar german, se află printre susținătorii unor strategii inovatoare, iar discuția despre această problemă era programată pentru summitul recent al Consiliului European.
Cu toate acestea, agenda evenimentului a fost epuizată înainte de a se putea dezbate subiectul în detaliu, după cum afirmă trei oficiali.
O continuare a dezbaterilor pe această temă este preconizată pentru reuniunea care va avea loc în octombrie.

În cadrul negocierilor, un reprezentant diplomatic a menționat că reforma extinderii a suferit un regres de aproximativ zece ani, pe care oficialii încearcă acum să-l recupereze, abordând totodată opoziția guvernelor care doresc să garanteze că statele candidate implementează reforme ample înainte de a adera la UE.

Nu există un termen limită pentru prezentarea acestui plan

nu a fost menționat de către acest diplomat.

Nu există date suplimentare in textul original care sa poată fi parafrazate, deci se va folosi doar un paragraf.

Comisia Europeană pregătește noi mecanisme de apărare care ar putea avea un efect semnificativ în cazul în care viitoarele state membre înregistrează un declin în domeniul democratic sau al statului de drept după integrarea în UE.
Aceste măsuri reprezintă o nouă strategie de a garanta guvernelor că procesul de extindere poate fi accelerat fără a compromite standardele UE, a declarat Kos pentru Politico la începutul lunii în curs.

Nu este vorba despre aplicarea unor reguli prea stricte, ci despre a ne asigura că avem mecanismele necesare pentru a aborda orice regres

nu a fost însă citat în articolul original în acest context, însă Kos a afirmat acest lucru.
Această abordare are drept scop să ofere guvernelor încrederea că UE poate extinde procesul de aderare fără să-și diminueze exigențele.