Diagnosticul de cancer colorectal sau hepatic sună, de cele mai multe ori, ca o sentință definitivă. Pentru un pacient, teama nu se oprește doar la lupta pentru supraviețuire, ci atinge o fibră extrem de sensibilă: calitatea vieții de după operație. Posibilitatea de a trăi tot restul zilelor cu o punga de colostomă, anus contra naturii, cum știu cei mai mulți, sau de a suferi mutilări funcționale majore transformă actul chirurgical într-un prag psihologic greu de trecut. Astăzi, medicina modernă, prin integrarea chirurgiei robotice, a imagisticii 3D în timp real și a substanțelor de fluorescență intraoperatorie, mută granițele imposibilului cu câțiva centimetri decisivi, după cum explică dr. Lucian Petcu, medic primar chirurgie generală, la Hiperclinica MedLife Brașov.
Cancerul colorectal, un inamic neauzit
O problemă semnificativă de sănătate publică la nivel global este cancerul colorectal, care ocupă locul al treilea în rândul tipurilor de cancer cele mai frecvente la nivel mondial și reprezintă a doua cauză principală de mortalitate asociată cu cancerul. Acest tip de cancer conduce la peste 900.000 de decesuri pe an, potrivit informațiilor oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Citește șiVideo Farmacii la tot pasul în orașe, niciuna în 486 de comune. Cum supraviețuiesc românii din localitățile fără acces la medicamente
Numărul de noi cazuri anual excede 1,9 milioane. Datele provenite din Observatorul Global al Cancerului – Global Cancer Observatory GARC / IARC – indică o creștere alarmantă a incidenței în rândul persoanelor sub 50 de ani.
Cancerul de colon, ca și cancerul de rect, își au originea la nivelul celulelor mucoasei care căptușește colonul (intestinul gros) sau rectul (porțiunea finală a intestinului gros). În România, potrivit Globocan, cancerul colorectal este al 2-lea cel mai frecvent tip de cancer la ambele sexe în România, fiind depășit doar de cancerul mamar la femei și de cel de prostată/plămâni la bărbați). Peste 13.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer colorectal.
În sala de operație, speranța renaște:
„Salvăm funcțional pacienți fără să-i mai mutilăm”
Dr. Lucian Petcu este chirurg cu expertiză în oncologie, laparoscopie și robotică de ultimă oră, bariatrie și endocrinologie, proctologie, precum și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică (ERCP). În mijlocul acestei lupte împotriva timpului, chirurgia robotică modifică în mod semnificativ regulile jocului. El explică modul în care tehnologia de ultimă generație transformă practica medicală de zi cu zi.
„Cea mai importantă trecere a fost de la chirurgia deschisă la laparoscopie, iar acum robotul a dus pacienții și mai sus. Înainte puteam externa la 3-4 zile, dar sunt centre în lumea americană unde pacientul poate fi externat chiar în aceeași zi”, explică medicul.
Cea mai mare victorie a chirurgiei robotice rămâne însă conservarea funcției organelor și salvarea pacienților de la anusul contra naturii.
„Amputația directă însemna că pacientul rămânea cu anus contra naturii, cu o pungă de colostomă de viață. Acum putem salva funcțional foarte mulți din acești pacienți. Robotul a împins limitele până la care putem salva pacienții aceștia fără să îi mutilăm funcțional, până la câțiva centimetri de inelul anal.”
Studiile de vârf la nivel mondial arată că chirurgia robotică în cazurile de cancerul rectal de treime inferioară scade considerabil trecerea la operații deschise, îmbunătățește claritatea vizuală a plexurilor nervoase pelvine și sporește retenția sfincterului anal comparativ cu tehnicile convenționale.
Testimoniale din culisele bisturiului: Relatarea tânărului eliberat de la o viață cu colostomie
În culisele tehnologiei și ale standardelor medicale se ascund mereu oameni, sentimente și destine reînnoite. Dr. Petcu își aduce aminte de un caz recent, care ilustrează transformarea profundă a practicii chirurgicale:
Un pacient tânăr, în stare de sănătate completă
În cazul pacientului, tumora se afla la o poziție extrem de joasă și a deformat semnificativ structura locală, făcând imposibilă o rezecție convențională. Prin urmare, am efectuat o colectomie completă. Am extins limitele procedurii prin utilizarea robotului și am reușit să îl salvăm într-un mod simplu.
Acum, la 2-3 luni de la intervenție, are o viață bună, e stabil și starea lui se ameliorează de la lună la lună.
O tumoră sau anastomoza colo-anală presupune coborârea colonului în stare sănătoasă până la nivelul anusului.
Un alt pas uriaș în chirurgia modernă este abordarea pacienților cu istorice chirurgicale complexe, considerați până nu demult inoperabili prin tehnici minim invazive:
„Până acum câțiva ani, orice intervenție anterioară pe abdomen prezenta o contraindicație pentru robot sau laparoscopie. Acum îndrăznim tot mai mult. Abordăm fiecare caz în parte, încercăm întâi abordul robotic și îi dăm pacientului șansa să își păstreze funcționalitatea organului,” a explicat chirurgul.
Substanța activă care diferențiază țesutul viu de țesutul mort.
Pe lângă cancerul de colon, doctorul tratează numeroși pacienți cu un alt tip de malignitate, cea de ficat și a căilor biliare intrahepatice, o afecțiune care se situează pe locul 7 în clasamentul mondial al cazurilor noi diagnosticate, înregistrând peste 840.000 de noi cazuri pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 4,1% din totalul bolnavilor cu cancer.
International Agency for Research on Cancer clasifică cancerul hepatic ca unul dintre principalele cauze de mortalitate oncologică, subliniind necesitatea unor intervenții chirurgicale din ce în ce mai precise și mai puțin invazive.
Exactitatea reprezintă un factor esențial în domeniul chirurgiei hepatice și colonică. Dr. Petcu afirmă că practica medicală contemporană elimină posibilitatea unor descoperiri neprevăzute în timpul intervenției, integrând imagistica de ultimă generație (ecografie intraoperatorie și CT tridimensional) cu sistemul de fluorescență bazat pe indocianină verde (ICG).
„La colon folosim o substanță, o injecție cu indocianină (ICG) pe care o injectăm intraoperator pentru a verifica dacă, după ce am scos porțiunea bolnavă din colon, partenerii anastomozei — adică ce punem cap la cap din intestinul restant — au vascularizație bună. Este o informație absolut vitală. Trebuie să ne asigurăm că tot ce rămâne după ce noi am plecat de acolo este viu. Viu înseamnă că țesuturile sunt capabile să se regenereze, să formeze cicatrici funcționale și să ne ferească de cea mai de temut complicație: fistula de anastomoză.”
Angiografia fluorescentă cu verde de indocianină (ICG) aplicată în intervențiile colorectală reduce considerabil incidența dehiscienței anastomozelor, furnizând medicului o diagramă vasculară exactă în timp real. Dacă un segment intestinal este suturat fără a primi flux sanguin adecvat, țesutul respectiv va suferi necroză, iar cusătura se va desface – fenomenul cunoscut sub numele de dehisciență. În momentul în care cusătura cedează, conținutul intestinului se eliberează în cavitatea abdominală, generând o infecție gravă, denumită fistulă sau peritonită. Prin utilizarea acestei tehnologii luminoase, probabilitatea ca intervenția să se desfacă scade în mod semnificativ, protejând pacientul de complicații majore și de necesitatea unei reoperări.
Diagnosticul precoce și viitorul medicinei: De la robot la endoscopie
Dr. Petcu subliniază că profesia de chirurg nu se restrânge doar la sala de operație, ci implică o perspectivă completă: de la examinare endoscopică, la intervenție și la monitorizare postoperatorie.
„Sunt chirurg, dar cu competență în endoscopie digestivă. Endoscopia nu mai este doar pentru diagnostic, ci a căpătat valențe terapeutice. Dacă avem la dispoziție turnul de endoscopie chiar și intraoperator, intru cu sufletul împăcat. În cel mai rău scenariu, am planul B, am planul C și știu că ies întreg și eu, și pacientul din povestea asta,” a mărturisit chirurgul.
În ceea ce privește viitorul, medicul afirmă cu certitudine că medicina se va transforma într-o practică tot mai puțin invazivă, iar instituțiile de excelență din întreaga lume pregătesc deja chirurgii pentru această eră emergentă.
„Unul dintre cele mai mari centre de training din lume este la Strasbourg. Endoscopia va avea și ea parte de robotizare. Tumorile pe care le vedem astăzi nu vor mai fi tumorile de mâine, pentru că vom fi capabili să scoatem tumori complexe endoscopic, fără să se mai ajungă la operații abdominale, dacă împingem screeningul și le descoperim în fază incipientă. Sunt oameni care se ocupă în continuare de dezvoltarea medicinei și de salvat vieți. Endoscopia și robotica vor fi copiii minunați ai medicinei viitorului.”
Relația medic-pacient: Încrederea nu se acordă instantaneu, ci se dobândește.
În cazul pacienților care se confruntă cu o alegere dificilă și își exprimă îngrijorarea față de operație, dr. Lucian Petcu le transmite un mesaj clar, fundamentat pe transparență, respect și empatie:
„Încrederea se câștigă. Întotdeauna încurajez pacienții să nu ia de-a gata nici măcar ce spun eu, ci să își folosească simțul critic. De cele mai multe ori, bunul simț este peste recomandarea medicală. Dacă nu înțeleg sau li se pare cu ceva ciudă, să nu iasă din cabinet până nu au înțeles tot.”
Rolul unui medic nu se limitează doar la a efectua operații magistrale, ci și la a conduce pacientul spre cea mai potrivită soluție. În cabinetul meu, pacienții nu părăsesc sala înainte de a trece 20 de minute. Factorul crucial este ca individul să înțeleagă situația, să cunoască motivul pentru care se optează pentru robotică, laparoscopie sau intervenție clasică. Odată ce această înțelegere se materializează, încrederea se dezvoltă în mod natural.
Articol sprijinit de MedLife
Acest articol beneficiază de sprijinul MedLife, cea mai extinsă rețea de servicii medicale private din România, și reprezintă o componentă a unui program vast de informare și instruire, orientat spre prevenție și un stil de viață sănătos pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, vizitați www.medlife.ro.
COMENTARII / 0