Temperatura corpului uman scade: 37°C nu mai e normală

În peste 150 de ani, temperatura de 37 de grade Celsius a fost acceptată ca standard pentru un corp sănătos. Totuși, studiile recente indică faptul că temperatura medie a corpului a diminuat în ultimele decenii, iar pragul de normalitate ar putea fi, de fapt, mai aproape de 36,4 grade Celsius. Cercet

În secolul al XIX-lea, în anii 1860, medicul german Carl Wunderlich se ocupa de o întrebare crucială pentru medicina vremii: febra reprezenta o boală proprie sau era doar un simptom al unei alte afecțiuni?

Într-o epocă în care termometrele nu erau folosite în mod obișnuit, Wunderlich a inițiat unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte de cercetare medicală din secolului al XIX-lea.

Citește șiSauna la modă: redescoperă baia fierbinte și beneficiile sănătății

În decursul a 15 ani, el a înregistrat temperatura axilară la aproximativ 25.000 de pacienți, femei și bărbați de toate vârstele, acumulând peste un milion de măsurători.

Din informațiile colectate, specialistul a constatat că corpul unui adult în stare bună prezintă o temperatură medie de 37 °C, ceea ce corespunde la 98,6 °F.

Tot el a susținut că o temperatură ce trece de 38 de grade Celsius semnalează existența febrei.

Chiar dacă cercetători precedenți au ajuns la concluzii asemănătoare, dimensiunea studiului efectuat de Wunderlich a convertit cifra de 37 de grade într-un standard medical recunoscut la scară globală.

Philip Mackowiak, istoric al medicinei și specialist în boli infecțioase la Universitatea din Maryland, subliniază că această cifră a dobândit, în decursul anilor, un statut aproape incontestabil în practica medicală.

Însă, ce se întâmplă dacă temperatura normală a corpului uman nu mai corespunde valorii din urmă cu 150 de ani?

Temperatura medie a corpului uman a scăzut în ultimul secol și jumătate

Studii recente indică faptul că temperatura medie a organismului este în prezent mai mică decât în epoca în care Wunderlich a efectuat cercetările.

La Universitatea Stanford, Julie Parsonnet, expertă în boli infecțioase, subliniază că medicul german a recunoscut cu acuratețe numeroase aspecte ale temperaturii corpului.

De exemplu, a constatat că aceasta nu este uniformă pentru toată populația și că poate fluctua în funcție de sex, vârstă și de momentul zilei.

În mod obișnuit, femeile prezintă o temperatură corporală ușor superioară celei la bărbații, iar pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, această temperatură tinde să scadă.

Temperatura corpului este supusă variațiilor cauzate de ritmul circadian, fiind mai redusă în primele ore ale dimineții și crescând spre finalul zilei.

Cu toate acestea, studiile indică faptul că, peste aceste diferențe personale, temperatura medie a populației a înregistrat o scădere pe parcursul timpului.

În cazul bărbaților americani, de exemplu, temperatura medie a corpului este cu 0,59 grade Celsius mai scăzută decât cea măsurată la începutul secolului al XIX-lea.

În urmă cu aproximativ zece ani, grupul condus de Parsonnet a examinat trei colecții vaste de date, care cuprindeau măsurători repetate ale temperaturii corporale ale aproape 190.000 de indivizi din Statele Unite.

Sursele datelor se întindeau pe intervalul 1862-2017.

Analizele indică faptul că temperatura medie considerată normală la adulți se situează astăzi mai aproape de 36,39°C decât de 37°C, cifra tradițională.

„Noua valoare normală pare să fie mai aproape de 97,5 grade Fahrenheit, adică 36,39 grade Celsius”, a explicat cercetătoarea.

Mai multe cercetări efectuate atât înainte, cât și după această analiză au ajuns la concluzii similare.

Fenomenul nu apare exclusiv în țările dezvoltate.

Scăderea a temperaturii corporale medii nu pare să fie restrânsă doar la populațiile din țările industrializate.

Tsimane este o comunitate indigenă seminomadă ce locuiește în pădurea amazoniană, unde s-a constatat un fenomen similar.

Adrian Jaeggi, antropolog biologic de la Universitatea din Zürich, spune că în primii ani ai secolului al XXI-lea, temperatura medie a membrilor acestei comunități se ridica la aproximativ 37 de grade Celsius.

În 2018, după aproape două decenii de transformări socioeconomice accelerate, media a ceda la circa 36,5 grade Celsius.

Această schimbare produce o întrebare esențială: de ce temperatura corpului uman pare să diminua, chiar și în comunități cu stiluri de viață foarte diferite?

În prezent, starea noastră de sănătate este superioară celei din trecut, iar acest fapt ar putea justifica schimbarea.

O dintre motivele sugerate de experți este asociată cu consolidarea stării generale de sănătate a comunității.

Julie Parsonnet susține că indivizii contemporani confruntă cu un număr redus de infecții cronice și de boli inflamatorii comparativ cu generațiile anterioare.

În epoca în care Wunderlich desfășura studiile, durata medie a vieții era în jur de 38 de ani. În prezent, aceasta se apropie de dublă.

„Oamenii nu aveau viețile sănătoase pe care le avem noi acum”

, a precizat Parsonnet.

Conform cercetătoarei, în secolul al XIX-lea, se întâlneau cu mult mai mare prevalență boli precum tuberculoza, dizenteria, febra reumatică, osteomielita și probleme dentare grave.

Aceste elemente provocau în mod continuu stres asupra sistemului imunitar și stimulează inflamațiile în corp.

„Atunci când sistemul imunitar încearcă să te apere de toate aceste lucruri care îți pot pune viața în pericol, consumă calorii. Iar caloriile înseamnă și căldură”, a explicat aceasta.

În esență, corpul unei persoane care se confruntă adesea cu infecții și inflamații poate produce o cantitate mai mare de căldură decât cel al unei persoane sănătoase.

Îmbunătățirea condițiilor de trai, accesul la servicii medicale și diminuarea incidenței unor boli pot determina o scădere a temperaturii medii a corpului.

În exemplul comunității Tsimane, vaccinarea și ameliorarea condițiilor de igienă au jucat un rol esențial în diminuarea infecțiilor.

Jaeggi constată că, în ultimele două decenii, utilizarea toaletelor și a încălțămintei a crescut, diminuând astfel riscul infecțiilor cu paraziți intestinali obținute prin mersul desculț pe sol contaminat.

Încălzirea centrală și aerul condiționat pot de asemenea să contribuie la fenomenul respectiv.

O altă explicație se referă la felul în care am schimbat mediul de viață.

Astăzi, majoritatea timpului nostru este petrecut în încăperi în care temperatura este reglată de către tehnologie.

În Statele Unite, peste 88% din locuințe sunt echipate cu aer condiționat, în același timp o proporție echivalentă de case din Regatul Unit dispune de încălzire centrală.

Acest fapt indică faptul că corpul nostru trebuie să facă mai puțin efort pentru a-și păstra temperatura internă.

„Ne petrecem cea mai mare parte a vieții într-un climat perfect, în ceea ce numim zona de neutralitate termică, unde nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura”, a explicat Parsonnet.

„Iar dacă nu trebuie să depui efort, nu produci energia și nu produci căldura.”

Prin urmare, condițiile de încălzire și răcire din locuințele moderne ar putea constitui unul dintre elementele ce determină scăderea temperaturii medii a corpului uman.

Dar dacă termometrele vechi nu au fost suficient de exacte?

Nu toți cercetătorii sunt convinși că temperatura corpului uman s-a modificat atât de mult.

Philip Mackowiak susține că diferențele dintre măsurătorile istorice și cele moderne ar putea avea și o explicație tehnică.

Când a avut șansa să analizeze personal unul dintre termometrele din sticlă folosite de Carl Wunderlich, specialistul a constatat că acesta era calibrat cu aproximativ două grade Celsius mai sus decât cele moderne.

Acest scenariu ar implica faptul că temperaturile capturate de un astfel de instrument ar fi putut fi superioare valorilor reale.

secolul al XIX-lea, determinarea temperaturii se dădea ca un proces mult mai complex decât cel de astăzi.

Termometrele de mercur măsurau în jurul a 30 de centimetri în lungime și erau calibrate prin intermediul unor puncte de referință, cum ar fi temperatura de topire a gheții sau cea de fierbere a apei.

Pacienții erau obligați să nu se mișcă pentru o perioadă de 15-20 de minute, ca aparaatele să poată măsura temperatura.

Wunderlich realizase măsurări la nivelul axilei, în timp ce numeroase studii contemporane se bazează pe temperatura orală.

Discrepanțele dintre metodele de evaluare îngreunează compararea directă.

De ce cercetătorii susțin totuși că temperatura corpului a scăzut cu adevărat?

Julie Parsonnet nu susține că defectele de calibrare acoperă pe deplin diferențele detectate.

În scopul confirmării acestei teorii, grupul a studiat datele medicale ale veteranilor armatei Uniunii din Statele Unite, colectate în intervalul 1862–1930.

Cercetătorii au constatat că indivizii născuți înainte au prezentat, cu adevărat, temperaturi corporale medii superioare în comparație cu cei născuți mai târziu.

„Pentru că am comparat persoane născute în ani diferiți, dar măsurate în aceeași perioadă, precum și persoane născute în același an, dar măsurate în momente diferite, am putut separa efectul instrumentelor de cel al vârstei și al anului nașterii”, a explicat Parsonnet.

Concluziile au fost confirmate și prin examinarea a două seturi de date, mai noi, care conțineau valori de temperatură înregistrate între 1971 și 2017.

În aceste contexte, aparațiile de măsură a temperaturii trebuiau să fie calibrate în mod egal, însă cercetătorii au raportat că aceeași tendință de scădere persistă.

Patru elemente ce afectează temperatura tipică a organismului

Deși media temperaturii populației pare să fi suferit modificări, experții subliniază că nu există o valoare unică de normalitate pentru fiecare individ.

Temperatura corpului este afectată de numeroși factori.

1. Vârsta

Pe măsură ce avansăm în vârstă, metabolismul se încetinește, iar organismul folosește, în mod obișnuit, mai puțină energie.

Waleed Javaid, expert în boli infecțioase la Universitatea din Virginia de Vest, afirmă că acest proces poate duce la o temperatură corporală mai scăzută la persoanele în vârstă.

În general, femeile prezintă o temperatură corporală ușor superioară comparativ cu bărbații.

Diferența poate fi detectată și în rândul femeilor în vârstă, fără a fi influențată de variațiile temperaturii asociate ciclului menstrual.

Cercetătorii înca nu dețin cunoștințe complete despre toate mecanismele care explică această diferență.

3. Momentul zilei

Temperatura organismului respectă un ritm circadian, indicând că fluctuează în mod natural pe parcursul a 24 de ore.

În cadrul unui studiu, Jonathan Hausmann, specialist în reumatologie la Boston Children’s Hospital și la Massachusetts General Hospital, a constatat că temperatura corpului atinge cele mai scăzute valori în intervalul orar 03:00–05:00.

În schimb, valorile maxime se manifestă, în mod obișnuit, între orele 16:00 și 18:00.

Aceste fluctuații ar putea ilustra, printre alte, o intensificare a activității pe tot parcursul zilei.

4. Dimensiunea corporală și masa

Compoziția fizică a corpului poate modifica, la rândul său, temperatura organismului.

Conform lui Parsonnet, indivizii cu înălțime mai mare prezintă adesea temperaturi corporale ușor reduse, întrucât o suprafață corporală extinsă facilitează disiparea căldurii.

Pe de altă parte, o greutate corporală mai ridicată se leagă de o creștere moderată a temperaturii.

Este încă 37 de Celsius considerată temperatura normală?

Cercetările recente au generat deja anumite publicații și platforme medicale de referință să reevalueze semnificația asociată valorii de 37 de grade Celsius.

Printre acestea se găsesc manualul Harrison’s Principles of Internal Medicine și baza de date medicală UpToDate, utilizate frecvent de profesioniștii din domeniul sănătății.

Totuși, specialiștii avertizează că nu trebuie să atribuim o semnificație excesivă unei singure valori.

Temperatura obișnuită a unui individ poate fluctua în funcție de mulți factori, iar variațiile minore nu implică neapărat o problemă de sănătate.

„Este important să nu tratăm aceste praguri cu prea multă rigiditate, deoarece ele nu reprezintă limite absolute. Nimeni nu ar susține că 36,99 grade Celsius este radical diferit de 37,01 grade Celsius”

Adrian Jaeggi a precizat.

Înțelegerea temperaturii de bază a propriului corp poate fi de ajutor pentru recunoașterea unor schimbări neobișnuite, însă interpretarea trebuie să țină cont de context.

Există totuși cazuri în care temperatura corpului poate indica o afecțiune medicală gravă.

În cazul persoanelor adulte, temperaturi inferioare la 35°C sau superioare la 40°C pot semnala afecțiuni ce necesită o evaluare medicală imediată.

În final, studiile indică faptul că 37 de grade Celsius nu trebuie privit ca o regulă universală, ci mai degrabă ca un reper istoric.

Corpul uman este afectat de vârstă, sex, obiceiuri de viață și condițiile de mediu, iar ceea ce se consideră normal pentru o persoană poate varia ușor pentru alta.

© G4Media.ro.