Tensiuni în UE pe bugetul de 1,8 trilioane: țările bogate cer reduceri

1,8 trilioane de euro reprezintă suma propusă pentru bugetul UE pe următorii șapte ani, perioadă care se încheie în 2034.
Țările membre sunt în dezacord cu privire la cheltuielile prevăzute în planul Comisiei Europene pentru perioada care debutează în 2028, potrivit sursei Politico, citată de MEDIAFAX.
Contribuabilii neți ai Uniunii Europene sunt pe punctul de a protesta vehement împotriva acestei propuneri bugetare.

1,8 trilioane de euro reprezintă suma propusă de Bruxelles pentru bugetul pe termen lung al UE, însă eforturile țărilor mai bogate, care contribuie majoritar la finanțarea cheltuielilor blocului comunitar, se intensifică în direcția reducerii acestei sume, potrivit Politico.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei

Se desfășoară o puternică mișcare de opoziție împotriva Comisiei Europene.

În pragul discuțiilor cruciale privind bugetul, reprezentanții a nouă state membre care contribuie mai mult decât primesc de la UE se reunesc pentru a-și coordona strategia de opoziție.
La doar câteva săptămâni de la debutul negocierilor, diplomații din patru capitale europene confirmă că miniștrii se vor întâlni marți la micul dejun pentru a discuta despre modalitățile de a se opune propunerii înaintate de Bruxelles.
Această reuniune are loc înainte de negocierile cu miză mare privind cifrele bugetului, potrivit surselor din capitalele participante.

Înainte de reuniune, Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, a exprimat opinii ferme în discuția cu POLITICO.
Reducerea volumului a fost considerată o necesitate stringentă de către oficialul suedez.

„Volumul trebuie să scadă substanțial”

, a afirmat ea.
De asemenea, a subliniat că nu este posibilă o creștere semnificativă a contribuției financiare a Suediei sau a altor contribuabili neți.
Suedia, împreună cu alte state, își va face cunoscută poziția în perioada care precede următorul Consiliu European.

În cadrul Uniunii Europene, 1,8 trilioane de euro sunt alocați pentru următorii șapte ani, însă negocierile privind bugetul sunt extrem de tensionate. Țările membre manifestă ritmuri diferite în ceea ce privește abordarea acestei probleme, în special atunci când vine vorba despre propunerea Bruxelles-ului privind reducerea cheltuielilor pe termen lung. Astfel, statele mai bogate se pronunță în favoarea unei reduceri a bugetului propus, în timp ce altele par să aibă opinii divergente.

În cadrul viitoarelor discuții, alături de Suedia, sunt așteptate să participe și alte țări, printre care Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Franța, Irlanda și Belgia. Aceste negocieri au loc în preajma unei reuniuni a Consiliului Afaceri Generale de la Bruxelles, prilej cu care va fi supus dezbaterii Cadrul Financiar Multianual al UE, cunoscut și sub numele de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

16 țări europene, printre care Italia, Spania și Polonia, constituie o tabără care se opune vigoros reducerilor sugerate.

Bugetul UE pentru următorii șapte ani, estimat la 1,8 trilioane de euro, se află în centrul negocierilor.
Creșterea cheltuielilor pentru domenii precum agricultura, sprijinul financiar pentru regiunile defavorizate și sectorul pescăresc este considerată esențială de către anumite state membre.
În prezent, aceste domenii primesc mai puțin de jumătate din fondurile totale alocate, potrivit propunerii Comisiei Europene.
Negocierile privind bugetul pe termen lung propus de Bruxelles sunt în plină desfășurare, unele țări membre susținând o reducere a cheltuielilor.

Nu există încă un acord

privind bugetul, care urmează să fie stabilit în urma discuțiilor dintre statele membre.
Țările mai bogate din UE doresc o abordare mai prudentă în ceea ce privește cheltuielile, în timp ce altele cer o creștere a fondurilor pentru anumite sectoare.

România a înaintat o propunere

În urma unei declarații comune, s-a făcut cunoscut faptul că România a coordonat o poziție comună a țărilor, potrivit căreia anumite politici ale UE sunt afectate de reduceri.

„În propunerea Comisiei, Politica de coeziune, PAC și PCP sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a dimensiunii noului CFM”

a fost afirmat într-o declarație comună, prezentată luni seară.

O scrisoare colectivă a fost semnată de către multiple națiuni europene, și anume Portugalia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, România, Spania, Polonia, Malta, Lituania, Letonia, Italia, Grecia, Estonia, Cehia, Croația și Bulgaria.

Este o sumă suficientă sau dimpotrivă?

1,8 trilioane de euro urmează să fie alocați de către Comisia Europeană în perioada cuprinsă între 2028 și 2034, aceasta din urmă sperând ca statele membre să dea undă verde planului său în cadrul pachetului propus.

Bugetul UE pentru următorii șapte ani, care include și rambursările pentru datoria generată de pandemia de Covid, se ridică la aproape 2 trilioane de euro, reprezentând o pondere semnificativă din venitul național combinat al tuturor țărilor membre. În cifre, aceasta înseamnă aproximativ 1,26% din totalul venitului național al țărilor UE. Spre comparație, bugetul actual al UE pentru perioada 2021-2027 reprezintă în jur de 1,1% din PIB-ul cumulativ al tuturor țărilor membre.

Schimbarea de abordare în politica europeană a fost subliniată de către Claudia Bauer, ministrul austriac pentru Europa, care a afirmat:

„Trebuie să renunțăm la reflexul de la Bruxelles de a încerca pur și simplu să rezolvăm fiecare problemă cu mai mulți bani”

.
În contextul în care numeroase state membre sunt nevoite să implementeze măsuri de austeritate și să adopte decizii financiare dificile, Bauer a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de mai multă prudență, declarând:

„Mai ales într-un moment în care multe state membre trebuie să facă economii naționale și să ia decizii bugetare dificile, și UE are nevoie de mai multă reținere”

.
Țările care contribuie net la bugetul UE își coordonază eforturile mai strâns, după cum a explicat Claudia Bauer:

„De aceea, țările contribuitoare nete se coordonează mai strâns”

,
cu scopul de a adopta o strategie comună și de a stabili linii directoare clare pentru viitorul buget al UE,

„cu o abordare comună și, acolo unde este necesar, cu linii roșii clare pentru următorul buget al UE”

.

Discuții intense au izbucnit în cadrul Uniunii Europene cu privire la bugetul propus de 1,8 trilioane de euro pentru următorii șapte ani. Țările membre cu venituri mari insistă asupra unei reduceri a bugetului pe termen lung prezentat de către Bruxelles. În același timp, anumite state membre doresc menținerea sau chiar majorarea fondurilor alocate pentru diverse programe. Negocierile sunt într-o perioadă critică, părțile încercând să ajungă la un consens.

În cadrul unui proces de negociere din ce în ce mai tensionat, un grup de 16 națiuni europene care pledează pentru majorarea bugetului au inițiat discuții pentru a limita mecanismul de compensare acordat unui număr de cinci țări – Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda – care se bucură de anumite reduceri în ceea ce privește contribuțiile lor la fondurile comunitare.

Comunicatul emis de acestea a reiterat solicitarea adresată Comisiei de a reconsidera eliminarea reducerilor propuse, susținând că nu există motive politice ori economice care să justifice reintroducerea lor. Acest demers vine ca o reafirmare a poziției lor anterioare.

În plus, cele 16 națiuni membre au exprimat dorința de a reconsidera calendarul de rambursare a unor fonduri împrumutate de la UE în perioada post-Covid, a căror valoare se estimează la 168 de miliarde de euro pe durata următorului exercițiu financiar.

Consiliul UE se confruntă cu negocieri intense în contextul unui plan bugetar de anvergură, care urmează să fie detaliat într-un document oficial, denumit NegoBox, așteptat la începutul lunii iunie. Acest document va conține o defalcare detaliată a bugetului propus, cu cifre concrete și alocări de cheltuieli. Cipru, care deține în prezent președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE, este la originea planurilor.

În urma unor discuții intense cu reprezentanții naționali, Cipru a reușit să evalueze plafoanele bugetare în ultimele săptămâni. 10 iunie este data la care ar putea fi prezentată o defalcare actualizată a bugetului, potrivit declarațiilor a doi trimisi suplimentari.

La următorul summit al Consiliului European, care este programat să înceapă pe 18 iunie, președinții și prim-miniștrii statelor membre UE vor dezbate planurile ce vor fi mai întâi supuse atenției ambasadorilor la Bruxelles.

Grupul celor nouă contribuabili neți are o poziție duală: pe de o parte, își doresc să reducă contribuțiile financiare la bugetul comunitar, însă, pe de altă parte, insistă asupra necesității de a crește cheltuielile pentru realizarea obiectivelor strategice ale Unii Europene, printre care consolidarea securității naționale și dezvoltarea industriilor.

Urgenta unui acord a fost subliniată de către Joakim Strand, ministrul finlandez pentru afaceri europene, care a accentuat necesitatea unui CFM actualizat și pregătit pentru viitor, axat pe obiective cheie cum ar fi competitivitatea și apărarea.

„Avem nevoie de un acord în timp util privind un CFM modern și adaptat la viitor, cu priorități precum competitivitatea și apărarea”

, a afirmat el, adăugând că nivelul general al acestui cadru ar trebui să fie mai redus.

„În același timp, nivelul general al cadrului trebuie să fie mai scăzut”

.

Guvernul olandez nou înființat urmează să prezinte cereri către Bruxelles pentru o abordare selectivă în ceea ce privește bugetul propus, astfel încât fondurile să fie concentrate în zonele în care pot produce valoarea adăugată și efectul transfrontalier cel mai semnificativ pentru UE.

Țările de Jos urmează să realizeze reduceri considerabile în cadrul cheltuielilor UE în valoare de 1,8 trilioane de euro pe următorii șapte ani.
Într-o scrisoare adresată parlamentului național, reprezentanții ministerelor olandeze de externe și finanțe au menționat necesitatea unor economii substanțiale.
Aceste reduceri vizează multiple sectoare prioritare, printre care se numără subvențiile acordate sectorului agricol, fondurile alocate regiunilor mai puțin dezvoltate și remunerațiile angajaților instituțiilor europene.

Nu au fost oferite declarații directe

în scrisoarea respectivă, însă, se subliniază importanța acestor ajustări financiare.
Lista domeniilor care urmează să fie supuse unor reduceri include:

• subvențiile agricole;
• plățile către regiunile mai sărace;
• salariile funcționarilor UE.