Tinerii din China fug în „orașe fantomă” și îi transformă în comunități vibrante

Un număr în creștere de tineri chinezi reușesc să valorifice oportunitățile apărute în urma crizei imobiliare care a izbucnit după o perioadă de boom în construcții, care a avut loc între anii 2000 și 2020 și care a reprezentat cea mai mare expansiune a proiectelor imobiliare din istorie. Acest fenomen i-a determinat pe unii tineri să încerce un mod de viață cunoscut sub numele de „traiul în orașe pustii”. În metropole precum Huizhou, principalul beneficiu al acestor zgârie-nori nu este reprezentat de priveliștea impresionantă, ci mai degrabă de faptul că sunt doar pe jumătate ocupate. Acest lucru face ca chiria să fie extrem de accesibilă și, spre deosebire de marile aglomerări urbane, locuitorii acestor orașe nu se confruntă niciodată cu problema supraaglomerării.

În regiunea Huizhou, aflată în apropiere de Hong Kong și având o populație de 6 milioane de locuitori, Ruby Chen desfășoară activități de predare a limbii engleze prin intermediul platformelor online și a optat pentru închirierea unui apartament situat într-un ansamblu rezidențial cu clădiri înalte.

Numeroase oportunități se prezintă aici, datorită numărului extrem de mare de locuințe neocupate, a declarat Chen publicației Financial Times.

Citește șiAmbasadorii UE aprobă miercuri pachet major sancțiuni împotriva Rusiei

„Dacă închiriez o casă aici și nu mai îmi convine – poate, într-o zi, o să am o problemă cu cartierul – pot alege să mă mut în altă casă”

a adăugat el, subliniind flexibilitatea oferită de această situație.

Municipiul Chongqing, cu o suprafață similară celei a Austriei, este locul de origine al lui Chen, unde populația urbană depășește 23 de milioane de locuitori.

Chen a optat pentru schimbarea decorului și s-a stabilit în Huizhou, unde a fost captivat de climatul blând și ambientul destins. Cu un program încărcat doar cu 10 sesiuni online pe săptămână, tânăra reușește să strângă suficientă lichiditate pentru a-și acoperi cheltuielile lunare aferente facturilor.

Proprietarul locuinței închiriate de Chen a suportat inițial o cheltuială de aproximativ 150.000 de dolari pentru a o cumpăra. În prezent, ar fi dispus să o vândă la mai puțin de jumătate din această valoare. Chiria lunară este de numai 190 de dolari, o sumă considerabil mai mică în comparație cu tarifele practicate în marile centre urbane.

Chen are un soț care lucrează ca avocat și are posibilitatea de a-și desfășura activitatea online. În timpul liber, Chen se bucură de lectură și de activități creative, precum și de confecționarea de haine la mașina de cusut, atunci când nu este ocupată cu jocurile video.

În China, dezvoltarea rapidă și excesivă a infrastructurii urbane a dus la crearea unor orașe considerate adevărate „elefanți albi”. Acest fenomen este rezultatul unei construcții accelerate și masive.

2021 a fost anul în care complexul de locuințe Rongsheng Yuhu Guandi, unde rezidă Chen, a ajuns la finalizare, eveniment care a avut loc la un an după ce capitala Chinei a luat măsuri ferme pentru a limita efectele unei crize majore pe piața imobiliară, criză generată de dezvoltatori care acumulau datorii imense.

În același mod ca numeroși concurenți, RiseSun Real Estate Development, compania care a dezvoltat complexul din Huizhou, a demarat o procedură de restructurare financiară, deoarece scăderea prețurilor la locuințe în China a persistat, generând pierderi masive, o tendință care rămâne activă și în zilele noastre.

În orașe mai puțin populate precum Huizhou, perspectivele de redresare a pieței după criză sunt extrem de vag.

Nu se întrevăd șanse

ca situația să se amelioreze în aceste localități mai mici, afectate puternic de criză.
În regiuni de acest tip, posibilitatea unei reveniri rapide a pieței imobiliare pare închisă.

Zonele metropolitane precum Beijing, Shanghai, Guangzhou și Shenzhen reușesc să atragă continuu talente datorită tehnologiilor avansate, însă numeroase orașe de rangul trei și patru suportă puternic consecințele supraproducției imobiliare și scăderea numărului de locuitori.

Proiectele imobiliare masive din aceste orașe s-au dezvoltat într-un ritm exacerbat, însă pacea financiară încă nu s-a restabilit, deoarece construcțiile grandioase, considerate investiții strategice, rămân nepopulate.

Zonele urbane în cauză au cunoscut o expansiune impresionantă, fiind extinse cu o suprafață echivalentă cu multiple „Manhattan-uri”, după cum afirmă Max Woodworth, cercetător la Universitatea de Stat din Ohio, care a efectuat studii pe această temă și a avut experiența de a locui într-unul dintre aceste „orașe fantomă” din China.

Declarația lui Woodworth subliniază că „țara are o suprafață vastă și o populație considerabilă, însă nu într-o măsură atât de extremă”. Criza demografică a jucat un rol esențial în generarea problemei actuale a acestor orașe, problemă care a avut timp să se dezvolte într-un mod nesănătos pe parcursul mai multor ani.

„China este o țară mare, are o populație numeroasă, dar nici chiar așa de mare”

, a remarcat Woodworth.

Numărul de spații de locuit disponibile este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât numărul total de locuitori ai națiunii respective.

70 de milioane de unități locative au rămas neocupate în China, incluzând complexe de locuințe noi și proiecte în construcție, dar care nu sunt încă pregătite pentru vânzare.
Rezerva imensă de locuințe noi, împreună cu terenurile destinate construcției de noi blocuri de apartamente, a înregistrat această cifră uriașă în anul 2023.

Potrivit unei evaluări, aproximativ 90-100 de milioane de locuințe comercializate în perioadele anterioare stau neocupate ori sunt gestionate drept plasamente financiare, după cum relatează Goldman Sachs.

În 2023, doar 9 milioane de locuințe noi au fost comercializate în China, ceea ce face ca perspectivele de ocupare completă a apartamentelor neocupate din orașele mai puțin populate să pară sumbre.

Beike, o platformă de tranzacții imobiliare, a raportat anterior că aproximativ 20% din locuințele din China sunt neocupate, însă aceste informații au fost rapid eliminate și înlocuite cu o solicitare de scuze. Acest fenomen nu este singular, deoarece se observă că datele economice nefavorabile sunt adesea blocate de către autoritățile din China.

2016 a fost anul în care administrațiile locale chineze au prevăzut dezvoltarea a peste 3.500 de noi aglomerări urbane și districte, cu o capacitate de locuire cumulată de 3,4 miliarde de persoane, adică aproximativ două ori și jumătate mai mult decât numărul actual de locuitori ai țării asiatice.

China se confruntă cu o scădere accentuată a populației: numărul nașterilor a atins un nivel istoric scăzut.

Anul trecut, doar 7,29 milioane de copii au venit pe lume

, aceasta fiind cea mai mică cifră înregistrată din 1949 până în prezent.

Atmosfera este una de liniște absolută, similară cu cea dintr-un oraș complet pustiu. Locuitorii lipsă sunt înlocuiți de străzi goale și clădiri fără viață.

„Este liniște ca într-un oraș fantomă”

este descrierea oferită de unul dintre tinerii care au ales să trăiască într-una din aceste localități.

În ciuda impresiei că sunt orașe pustii, acestea se dovedesc a fi mai degrabă oportunități decât risipă pentru locuitori, așa cum consideră persoane din China ca Ruby Chen, care apreciază libertatea pe care o oferă.

Ele oferă mai multă libertate

este părerea lui Ruby Chen.

Schimbările în mediu au determinat-o pe Chen să declare:

„Unii oameni vor spune că generația noastră nu este la fel de muncitoare, dar mediul s-a schimbat față de generația precedentă”

O generație anterioară a cunoscut China în plină expansiune, perioadă considerată de unii drept cea mai bună pentru țară.
Astăzi însă, se observă că eforturile susținute ale oamenilor sunt adesea răsplătite în proporție mult mai mică decât munca depusă.

„Cred că generația precedentă s-a bucurat de cea mai bună perioadă pentru China, cu dezvoltare rapidă. În zilele noastre, uneori, oamenii lucrează din greu, foarte mult, și ceea ce primesc în schimb nu este pe măsura efortului depus.”

În interiorul acestor ansambluri imobiliare nefinalizate, numeroase magazine și facilități de agrement precum piscinele, care ar fi trebuit să fie operaționale, se confruntă cu o situație de incertitudine, fiind acum închise.

Un sentiment de liniște deosebit de puternic poate fi resimțit în anumite zone, potrivit lui Olivia Shu, care uneori lucrează în Hong Kong, însă găsește o atmosferă mult mai relaxantă în Huizhou.

Este liniște ca într-un oraș fantomă.

O rata de ocupare extrem de joasă a fost invocată de Olivia Shu ca explicație pentru această atmosferă.

Problema este că acum ei încă mai construiesc noi apartamente.

Această situație a fost descrisă chiar de el, oferind o imagine a locuințelor goale.
În prezent, Shili Yintan din Huizhou se confruntă cu această problemă.

was rewritten to better follow rules:

Locuințele din zona sa sunt ocupate doar în proporție de 30%, iar restul spațiului rămâne neocupat, a declarat Daniel, un actor din Kazahstan, care locuiește în districtul Shili Yintan din Huizhou.

Problema este că acum ei încă mai construiesc noi apartamente.

Se estimează că supraproducția în sectorul imobiliar a atins un nivel critic, situație în care intervenția guvernamentală ar putea implica transformarea unei părți din locuințele excedentare în spații pentru chiriașii cu venituri mici sau alte destinații. În urma acestei posibile măsuri,

autoritățile s-ar putea să fie nevoite să demoleze ce mai rămâne

din imobilele nefinalizate sau abandonate.

Yi Fuxian, un expert în demografia Chinei de la Universitatea din Wisconsin-Madison și autor al cărții O țară mare cu un cuib gol, a afirmat că, în zonele în care scăderea populației este accentuată și cererea a încetat să mai existe în mod structural, demolarea stocului care prezintă cele mai mari dificultăți de recuperare ar putea deveni o necesitate.

„Acolo unde declinul populației este pronunțat și cererea a dispărut structural, demolarea stocului cel mai greu de recuperat ar putea fi inevitabilă”