Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a calificat joi drept o manevră coercitivă dorința Tiraspolului de a interzice folosirea termenului „Transnistria” pentru a descrie regiunea situată dincolo de Nistru și i-a avertizat pe liderii separatisti să nu testeze răbdarea cetățenilor.
Problemele stringente ale populației sunt neglijate, drept urmare, Igor Grosu consideră că se recurge la măsuri coercitive.
„Oamenii, când nu pot soluţiona problemele concrete şi vitale, de zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acţiuni de coerciţie. (…) Eu zic să nu încerce răbdarea şi să lase cetăţenii în pace”
Citește șiGeorge Simion, mesaj după ce Călin Georgescu este vizat în al cincilea dosar penal: Nu vă temeți, nu vă pierdeți încrederea
, a afirmat el, potrivit NewsMaker, citat și de News.ro.
În regiunea transnistreană, septembrie 2024 a marcat momentul în care folosirea termenului „Transnistria” a fost supusă unor restricții stricte, fiind considerată de către Tiraspol o promovare a ideologiei naziste.
Excepție fac situațiile în care acest termen este inclus în materialele care contribuie la crearea unei opinii nefaste în legătură cu nazismul și extremismul.
În astfel de circumstanțe, utilizarea sa este îngăduită.
Tiraspolul a înregistrat recent în parlamentul său un nou proiect legislativ care propune consolidarea unei interdicții existente.
Această inițiativă vizează interzicerea utilizării termenului „Transnistria” în toate formele de discurs public, materiale tipărite, opere și conținuturi media, indiferent de limba în care este exprimat.
Nu există nicio declarație directă
din partea autorilor, dar se menționează că legislația actuală permite sancționarea doar a variantei în limba rusă a numelui.
Această limitare arestă aplicarea eficientă a legii, drept urmare, se propune extinderea interdicției pentru toate limbile.
Decizia luată demonstrează că regimul de la Tiraspol persistă în politica de restricționare a libertății de exprimare, impunând totodată o schimbare a numelui regiunii și promovând izolarea acesteia. Continuă astfel procesul de rusificare și de autoizolare a regiunii, potrivit unor surse care consideră această inițiativă o dovadă a acestor tendințe.
Guvernul de la Chișinău a răspuns prompt prin Biroul pentru politici de reintegrare, care a calificat inițiativa drept o manifestare a cenzurii promovate de către administrația ne recunoscută de la Tiraspol, ce are drept scop consolidarea proceselor de rusificare și accentuarea izolării regiunii transnistrene.
În istorio grafia rusă și sovietică, denumirea Transnistria se referă la administrația civilă creată de România în perioada 1941-1944 pe teritoriile de dincolo de Nistru și până la Bug, având Odesa drept centru administrativ. Această entitate teritorială îngloba părți din regiunile ucrainene Odesa, Vinița și Mikolaiv actuale, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Ca atare, Transnistria este considerată una dintre scenele Holocaustului, unde au existat lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați zeci de mii de evrei, inclusiv din Basarabia și Bucovina.
Termenul „Transnistria” este utilizat în română ca o denumire istorică și geografică pentru regiunea situată dincolo de râul Nistru, având un înțeles similar cu cel al termenului rus „Pridnestrovie” (Приднестровье).
În România, acest termen nu are, în general, conotațiile negative pe care administrația din Tiraspol le asociază, datorită legăturii sale istorice și geografice.
Nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol.
Acest mod de percepere diferă de interpretarea dată de către Tiraspol.
Republica Moldovenească Nistreană este denumirea oficială utilizată de către administrația din această regiune separatistă, subliniază faptul că această titulatură este una oficială.
Acesta este un aspect important deoarece se dorește impunerea unei anumite terminologii în toate limbile, după cum rezultă din context.
În acest context, denumirea de RMN devine relevantă.
COMENTARII / 0