Țițeiul rusesc în România: 3,8 miliarde dolari și peste 1.200 de transferuri suspecte

În ziua de azi, facem lumină asupra modului în care Marea Neagră a devenit o rută ocolită pentru flotele fantomă ale Rusiei și Iranului, permițându-le să ocolească sancțiunile internaționale. În porturile românești, unde sosesc produse petroliere cu o valoare de ordinul zeci de miliarde de euro, existența unor suspiciuni privind eludarea sancțiunilor internaționale ridică îngrijorări.

Se ridică întrebarea cui îi aduc aceste tranzacții avere.

3,8 miliarde de dolari reprezintă valoarea unei scheme prin care petrolul rusesc ajunge în România, cu implicații pentru fiecare cetățean și pentru securitatea națională. O investigație jurnalistică, semnată de Paul Angelescu, a descoperit legături puternice între România și Rusia în domeniul comerțului cu hidrocarburi. Ancheta a scos la iveală faptul că numeroase nave petroliere, parte din așa-numita flotă fantomă a Rusiei și chiar a Iranului, au efectuat operațiuni în apele românești pentru a evita sancțiunile internaționale. În plus, au existat suspiciuni că în porturile românești a ajuns țiței rusesc sau produse derivate, precum motorină și benzină, rafinate din țiței de origine rusă, în pofida sancțiunilor internaționale.

Citește șiSalarii în marketing digital 2026: ce câștigi și ce tendințe

Analistul de securitate energetică Cosmin Păcuraru a declarat: „Interesele financiare sunt cele care prevalează, de obicei, asupra considerentelor geopolitice”.

„Este vorba despre bani, în special. Vedem că afacerile întotdeauna vor bate interesele geopolitice”

reprezintă afirmația sa. a fost eliminat și răspunsul corectatgrammar

Analistul de securitate energetică Cosmin Păcuraru a făcut următoarea declarație:

„Este vorba despre bani, în special. Vedem că afacerile întotdeauna vor bate interesele geopolitice”

, subliniind că banii au un rol primordial în astfel de situații.

Un reporter de la PRO TV a explicat că „pentru a înțelege mai bine importanța, un singur cargobot poate transporta aproximativ 150.000 de tone de țiței. La prețurile actuale, în timpul conflictului din Iran, valoarea acestui țiței ar fi de aproximativ 90-100 de milioane de dolari pe un singur cargobot. În schimb, dacă același cargobot ar fi încărcat cu petrol rusesc supus sancțiunilor, valoarea acestuia ar scădea la 40-50 de milioane de dolari”.

Analistul energetic Dumitru Chisăliţa a declarat:
„De la izbucnirea conflictului în Ucraina, aproape 3000 de nave petroliere au efectuat operaţiuni de descărcare şi încărcare a mărfii în porturile româneşti de la Marea Neagră”.
El a mai adăugat că, în ultimii patru ani, România a importat un total de 44 de milioane de tone de ţiţei şi produse petroliere, a căror valoare se ridică la aproximativ 29 de miliarde de euro”.

În fruntea listei celor mai afectate instituții de corupție se află Instituția respectivă, care pare să fie grav compromisă.

În fruntea Biroului Vamal Constanța, instituție cheie în monitorizarea embargoului, se află Adrian Mihalcea, recent numit în funcție. Acesta a preluat conducerea biroului acum trei săptămâni, având drept misiune restabilirea ordinii. Corupția a afectat puternic imaginea acestei structuri a statului în ultimii ani, mai mulți foști și actuali angajați fiind vizați în dosare DNA și chiar arestați. Situația actuală din Portul Constanța îi amintește lui Mihalcea de perioada anilor ’90, când numeroși oameni de afaceri au acumulat averi substanțiale prin traficul de motorină, încălcând astfel embargoul impus Iugoslaviei.

Adrian Mihalcea, director al Vamă Constanța Port, a declarat următoarele:

„E o vorbă ce se întâmplă în buzunarul traderilor şi cei care aduc. Ca ei se îmbogăţesc. Cum a fost cu Yugoslavia, aşa e şi cu Rusia. Aşa se întâmplă. Ca buzunarul nostru la pompa e acelaşi, ştiţi ori ca îl ia ăla cu 40 ori că îl ia cu 100 sau 80. Banii ăia toţi, de care ziceţi dumneavoastră se duc în anumite buzunare ţintite. Iar ceilalţi, noi suferim, că ăsta-i preţul”

becomes

În cadrul discuției, Adrian Mihalcea, director al Vămii din Constanța Port, s-a exprimat astfel:

„E o vorbă ce se întâmplă în buzunarul traderilor şi cei care aduc. Ca ei se îmbogăţesc. Cum a fost cu Yugoslavia, aşa e şi cu Rusia. Aşa se întâmplă. Ca buzunarul nostru la pompa e acelaşi, ştiţi ori ca îl ia ăla cu 40 ori că îl ia cu 100 sau 80. Banii ăia toţi, de care ziceţi dumneavoastră se duc în anumite buzunare ţintite. Iar ceilalţi, noi suferim, că ăsta-i preţul”

Ancheta a scos la iveală că, în perioada de 3-4 ani, anumite persoane au încercat să exploateze această situație în beneficiul propriu, după cum afirmă Reporter. Au existat realmente eforturi de a se profita de această problemă?

Şi din analiza dumneavoastră, s-a profitat în ultimii 3-4 ani de povestea asta?

Această întrebare rămâne pertinentă.

Afirmațiile directorului Vamă Constanța Port, Adrian Mihalcea, ridică întrebări despre practicile din timpul său.
Adrian Mihalcea a declarat:

„Când s-a permis, la maxim. Când se permite, agentul profita la maxim. Păi cred că da. Nu ştiu cât de vigilenţi au fost colegii mei sau nu”

.
Aceste cuvinte sugerează o atmosferă de libertate în luarea deciziilor în rândul angajaților săi.

Plățile efectuate pentru hidrocarburi de origine rusă au un efect indirect de finanțare a forțelor militare rusești, facilitând Armatei Rusești avansarea în direcția Ucrainei și apropierea de frontierele României. Acest fapt accentuează importanța strategică a sursei de finanțare pentru eforturile militare.

În România au fost înregistrate 1.200 de transferuri de petrol suspecte, într-o schemă care implică 3,8 miliarde de dolari și care a permis țițeiului rusesc să intre în țară.

În noaptea de 22 ianuarie, remorcherul Dynamix a revenit în portul Mangalia după o perioadă de 2 zile şi 2 nopţi petrecute pe mare, la o distanţă de 30 de kilometri de coastă. Dynamix a asistat două nave petroliere într-o operaţiune de transfer de ţiţei Ship to Ship desfăşurată în zona economică exclusivă.

În cadrul acestor manevre, transferul de substanțe petroliere are loc între două vase maritime, operațiune ce se desfășoară fără a face escală în vreun port. Cele două nave ajung în imediata apropiere una de cealaltă, după care

se realizează conexiunea și se pompează încărcătura printr-un sistem specializat de furtunuri

, asigurând astfel trecerea produselor petroliere de pe o navă pe alta.

Portalul 45 North, dedicat investigării metodelor de ocolire a sancțiunilor internaționale, are ca fondator pe Dragoş Tirnoveanu, expert în acest domeniu.

Dragoş Tirnoveanu, fondatorul 45North.ro, a declarat următoarele:

Transferul STS e o practică absolut legală, relativ des întâlnit în industria maritimă, există un set foarte clar de proceduri de siguranţă şi proceduri operaţionale prin care pot avea astfel de transferuri de la navă la navă dar în acelaşi timp şi un mecansim prin care navele care au ca scop final vânzarea de produse petroliere care au origine în Rusia, deci se află sub sancţiuni, de a masca, de a eluda, de a amesteca originea respectivelor produse petroliere cu produse petroliere din surse legale astfel încât să eludeze sancţiunile. Să fie cu cât mai greu posibil ca autorităţile din statul unde are loc importul să nu îşi dea seama, să nu poată demonstra care este orginea reală a petroului sau a produselor petroliere.

În esenţă, această metodă permite navelor să îşi ascundă originea produselor petroliere.

becomes

În cadrul unei declarații recente, Dragoş Tirnoveanu, cel care a fondat 45North.ro, a explicat că există mecanisme complexe care permit navelor să își mascheze originea produselor petroliere.

Transferul STS e o practică absolut legală, relativ des întâlnit în industria maritimă, există un set foarte clar de proceduri de siguranţă şi proceduri operaţionale prin care pot avea astfel de transferuri de la navă la navă dar în acelaşi timp şi un mecansim prin care navele care au ca scop final vânzarea de produse petroliere care au origine în Rusia, deci se află sub sancţiuni, de a masca, de a eluda, de a amesteca originea respectivelor produse petroliere cu produse petroliere din surse legale astfel încât să eludeze sancţiunile. Să fie cu cât mai greu posibil ca autorităţile din statul unde are loc importul să nu îşi dea seama, să nu poată demonstra care este orginea reală a petroului sau a produselor petroliere.

Potrivit datelor prezentate de Autoritatea Navală Română, de la debutul conflictului din Ucraina și până în momentul de față, un număr de 490 de nave petroliere au realizat un total de peste 1.200 de operațiuni de transfer de tip STS în interiorul Zonei Economice Exclusivă a României.

Dragoş Tirnoveanu , fondatorul 45North.ro , a declarat că valoarea estimativă a schemei de import a țițeiului rusesc în România se ridică la aproximativ 3,8 miliarde de dolari , în timp ce volumul estimat ajunge la 5 milioane de tone .

„Din punct de vedere al estimării noastre se situează undeva la 3,8 miliarde de dolari, ca valoare estimativă şi din punct de vedere volum undeva estimativ la 5 milioane de tone”

Ancheta jurnalistică a scos la iveală că 490 de petroliere au fost verificate individual, fiind confruntate cu listele internaţionale de sancţiuni. „Din cele 490 de petroliere, 67 se află în prezent pe cel puţin o listă de sancţiuni din Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite sau Ucraina”, potrivit sursei citate. O majoritate covârșitoare a acestor nave a fost sancționată ulterior efectuării de operațiuni în Zona Economică Exclusivă a României, deși suspiciunile privind activitățile acestora erau cunoscute de mult timp. Mai mult, numeroase alte nave sunt bănuite a fi parte a flotei fantomă, însă nu au fost încă incluse pe lista de sancţiuni.

Într-o manevră maritimă, un remorcher cu numele Dynamix a asistat Ocean Aglaia, o navă petrolieră care sosise din Kandla, un port indian, să se apropie și să intre în contact cu Kolente, o altă navă petrolieră care are obiceiul de a încărca ţiţei din terminalele petroliere situate în partea estică a Mării Negre, care este unul dintre punctele de intrare a ţiţeiului rusesc în India.

Compania globală de cercetare maritimă Kpler, care operează și portalul Marine Traffic, a efectuat o analiză a celor două nave petroliere. Dimitris Ampatzidis, unul dintre analiștii săi, afirmă că, deși Ocean Aglaia și Kolente nu sunt, în prezent, supuse sancțiunilor internaționale, ambele nave prezintă „un risc ridicat” potrivit spuselor lui Ampatzidis.

Dimitris Ampatzidis, analist la KPLER, a declarat următoarele:

„Vizitează des porturile rusești și exportă marfă rusească, special din regiunea Azov. Sunt implicate în transferuri STS în strâmtoarea Kerch. Noi considerăm că prezintă risc ridicat pentru că marfa are legături cu origini rusești. În plus, în ultimele luni, navele au circulat des cu sistemele de identificare oprite”.

Această declarație subliniază implicațiile și riscurile asociate cu activitățile acestor nave.

Într-un scenariu suspect, cele două nave petroliere au dezactivat sistemele lor automate de identificare prin satelit în momentul efectuării transferului în Zona Economică Exclusivă a României.
Informații suplimentare au fost oferite de portalul War & Sanctions, sub administrarea serviciului de informații al armatei ucrainene, care a raportat că nava Kolente a transportat 50.000 de tone de petrol rusesc din Rusia către România și Turcia în septembrie 2025.
În perioada de la începutul războiului până în prezent, Kolente a participat la 31 de transferuri în Zona Economică Exclusivă a României.

Un analist de la Kpler, Dimitris Ampatzidis, a declarat că „în mod cert, ambele nave petrolier au efectuat transportul de țiței originar din Rusia și au traversat Marea Neagră având sistemele de identificare dezactivate”.