Țoiu: „Tranziția și lecțiile ei, acum în arhivele MAE declasificate

Oana Țoiu, Ministrul de Externe, a făcut o declarație cu privire la desecretizarea a mii de documente din arhivele Ministerului Afacerilor Externe, datând din începutul anilor ’90.

„E timpul să înțelegem perioada de tranziție și lecțiile ei”

, a afirmat Oana Țoiu, subliniind necesitatea ca România să se confrunte direct cu experiențele perioadei de tranziție și cu învățămintele rezultate din acea perioadă.

Citește șiUn judecător interzice construcția zidului care ar fi urmat să despartă Texas de Mexic. Bariera ar fi trecut prin Parcul Național Big Bend

Oana Țoiu a declarat, luni seară, la Euronews România, potrivit News.ro, că

„Este momentul ca România să se poată uita direct la felul în care a fost acea perioadă de tranziție, la lecțiile învățate de acolo”

.
De asemenea, a adăugat că supraviețuitorii Mineriadei au solicitat, pe bună dreptate, accesul la documentele și telegramele din acea perioadă, drept pe care abia așteaptă să-l exercite.

În cursul săptămânii anterioare, ministra de Externe a făcut publică decizia de a declasifica un număr semnificativ de documente diplomatice, peste 5.000, aferente perioadei inițiale de tranziție. Acestea includ informații despre evenimente importante cum ar fi alegerile din mai 1990, Mineriadele, vizita Regele Mihai și schimbul de corespondență cu URSS.

Revoluția din 22 decembrie 1989 și repercusiunile sale în URSS au generat diverse reactivări. Printre documentele declasificate se află și cele referitoare la:

„Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”

,
reunificarea teritorială a Germaniei în anul 1990,
conexiunile bilaterale stabilite cu ex-regele Mihai,
precum și

„Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”

.

Schimbarea în ceea ce privește transparența informațiilor a fost explicată de Țoiu în felul următor:

„Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare. O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază”

.
În opinia sa, democrația se bazează pe cunoașterea și înțelegerea propriei istorii.