Transformarea deșeurilor în hrană: O nouă oportunitate alimentară din pește și fructe de mare în Europa

Rezultatele unui studiu efectuat pe un eșantion de 1.500 de persoane din Marea Britanie, Suedia și Germania indică faptul că o majoritate covârșitoare a europenilor...

Rezultatele unui studiu efectuat pe un eșantion de 1.500 de persoane din Marea Britanie, Suedia și Germania indică faptul că o majoritate covârșitoare a europenilor adoptă o poziție pozitivă sau neutră în ceea ce privește ingestia de alimente derivate din resursele secundare de pește și fructe de mare. În jur de 74% dintre cei chestionați își exprimă deschiderea către acest tip de produse, potrivit Foodingredients.

Rezultatele cercetării arată că tinerii, locuitorii orașelor și persoanele care prioritizează alimentația sănătoasă sau protecția mediului sunt mai înclinați să accepte aceste ingrediente. O mare parte din acești indivizi consideră că acestea reprezintă o alternativă viabilă pentru proteine și o modalitate de a optimiza utilizarea resurselor.

Gătitul de acasă, restaurantele de tip fast-food, cantinele și mâncărurile gata preparate sunt deja domenii în care aceste produse sunt din ce în ce mai ușor integrate, extinderea utilizării lor în industria alimentară fiind o posibilitate tot mai plauzibilă. Utilizarea lor în diverse contexte alimentare devine din ce în ce mai obișnuită.

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

Oare aceste alimente transformate ar putea fi considerate prea procesate ori lipsite de naturalețe?

Însă, anumite dubii persistă. Siguranța alimentară și naturlitatea produselor finite sunt principalele motive de îngrijorare pentru consumatori. Pe de altă parte, fabricanții acestor alimente consideră că tehnicile de producție utilizate sunt similare cu cele pentru prepararea hranei de zi cu zi, cum ar fi chiftelele și alte produse pe bază de carne. Procesul de producție se bazează pe metode standard de prelucrare și pregătire a alimentelor.

Pentru a obține încrederea clienților, reprezentanții sectorului consideră că transparența joacă un rol crucial.
Acest lucru se reflectă în abordarea etichetării produselor, unde sunt evitate termenii specializați, fiind preferate în schimb descrieri clare privind sursa ingredientelor.

Un fenomen interesant este semnalat de către Michaela Lindström, directorul general al unei firme finlandeze, care afirmă că „Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată”.

Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată

spune Michaela Lindström, CEO al companiei finlandeze.

Produsele secundare sunt supuse acelorași standarde riguroase de calitate și manipulare ca și fileurile de pește. Procesul de producție este unul simplu și cunoscut, ceea ce face ca oamenii să devină mai puțin ezitanți atunci când înțeleg acest lucru. Majoritatea populației este deja de acord cu utilizarea acestor produse, în timp ce mai puțin de unul din cinci oameni se declară împotrivă. Există însă un grup mare de persoane care necesită o familiarizare suplimentară cu ceea ce reprezintă aceste produse și oportunitatea de a le gusta. Potrivit sursei, tinerii din mediul urban sunt de așteptat să fie mai deschiși la noile produse alimentare.

Transparenta etichetării este o prioritate pentru Hailia, care se străduiește să ofere claritate în ceea ce privește compoziția produselor sale, și anume că acestea conțin mai mult pește decât doar partea de fileu.

Tranformarea materiilor prime în produse alimentare valoroase este posibilă, potrivit declarațiilor lui Lindström, care a afirmat:

„Materia primă provine din părțile care rămân după filetare, cum ar fi ramele (inclusiv coada) și alte bucăți și resturi.”

Acestea din urmă nu sunt simple deșeuri, ci mai degrabă resurse alimentare care au fost subutilizate în mod tradițional. Lindström a dat un exemplu: „De exemplu, afirmăm că un produs este fabricat din somon norvegian, nu din file”, a declarat el, subliniind că aceste materii prime nu trebuie să fie considerate ca având valoare scăzută.

În acest sector, companii își concentrează eforturile pe valorificarea potențialului economic existent.

În paralel, afacerile din sector își concentrează atenția asupra beneficiilor financiare potențiale oferite de aceste resurse secundare, deoarece o cantitate considerabilă de pește supus procesării nu este destinat consumului direct. Conform estimărilor menționate în cercetare,

între 30% și 70% dintr-un pește poate fi transformat în produs secundar sau cu valoare redusă

.

Schimbarea de paradigmă din industria alimentară deschide oportunități pentru reducerea deșeurilor, îmbunătățirea eficienței și crearea de produse cu o amprentă ecologică mai mică.
În paralel, informațiile disponibile arată că acceptarea de către consumatori nu mai reprezintă un impediment major în extinderea gamei de produse, ci mai degrabă comunicarea eficientă și familiarizarea publicului cu noile alternative.

COMENTARII / 0