Documentele din anchetă, pe care Mediafax vi le prezintă azi în exclusivitate, arată fenomenul corupției din mediul privat nu ar trebui tratat mai blând doar pentru că nu este implicat un funcționar public. Aceasta este poziția susținută de DNA în dosarul intens mediatizat, privind o presupusă mită de 450.000 de euro la Waldevar Energy. Compania este deținută de omul de afaceri Leon-Ion Arhire (VEZI GALERIE FOTO) și a avut un salt financiar uriaș în ultima perioadă (CITEȘTE AICI MAI MULTE!)
Procurorii au susținut în fața instanței Tribunalului București că mita dintre companii poate genera repercusiuni care depășesc relația dintre cei implicați: cheltuielile ascunse pot fi recuperate prin majorarea prețurilor, utilizarea materialelor de calitate slabă sau execuția de lucrări de calitate inferioară, iar efectele finale pot afecta cetățenii.
Dosarul implică pe Gregor Hudohmet, conducătorul GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, director executiv al Waldevar Energy în perioada în care s-au desfășurat faptele investigate. Proprietarul Waldevar Energy, Leon-Ion Arhire, reprezintă un „element-cheie” în această anchetă (CITEȘTE AICI DECLARAȚIA LUI INTEGRALĂ!)
Citește șiRyan Reynolds, David Popovici și liderii economiei globale, pe aceeași scenă la București. Concluziile Impact SEE’26
DNA afirmă că, între februarie și septembrie 2026, Hudohmet a cerut administratorului unei alte firme o sumă de 450.000 de euro plus TVA, echivalentul a 2% din valoarea unui contract semnat în iulie. Conform procurorilor, Cristian Dragomir l-a susținut în această acțiune.
Tribunalul București a dispus în data de 26 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a ambilor. Hudohmet este cercetat pentru luarea de mită, iar Dragomir pentru complicitate la aceeași infracțiune. DNA a făcut publice acuzațiile în data de 27 septembrie.
Contractul se referă la un proiect energetic realizat în Gheorgheni, unde GEN‑I Sonce a anunțat implementarea unui sistem de stocare a energiei sub formă de baterii cu capacitate de 55 MW și 220 MWh. În luna august, compania a prezentat investiția ca fiind cea mai mare inițiativă în construcție din România la acea vreme. Semnătura pentru contractul EPC a fost realizată de Gregor Hudohmet și Cristian Dragomir.
Motivarea Tribunalului București, consultată de Mediafax, arată că dezbaterea privind arestarea celor doi a depășit însă mecanismul concret al presupusei mite. Procurorul a insistat asupra efectelor pe care asemenea practici le-ar putea avea asupra mediului economic atunci când apar între companii private, în special într-un domeniu strategic precum energia.
DNA: mita dintre firme nu reprezintă exclusiv „problema lor”.
Procurorul a susținut că dacă presupusa faptă s-ar fi desfășurat între agenți economici privați, aceasta nu înseamnă că consecințele ei se limitează la relația comercială.
Procurorul a evidențiat că dosarul se referă la agenți economici de o importanță majoră, activând în domeniul strategic, iar suma pe care DNA afirmă că ar fi solicitată ca mită este de aproape jumătate de milion de euro.
Conform acuzării, astfel de metode ar putea perturba nu numai entitățile implicate, ci și competiția între companii și normele care guvernează piața.
„Atunci când un agent economic folosește corupția pentru a obține avantaje, consecințele depășesc simpla încălcare a legii penale, afectând mediul social și economic și egalitatea agenților economici în fața legii”.
Procurorul a declarat în fața Tribunalului că utilizarea corupției de către un agent economic pentru a câștiga avantaje produce efecte care merg dincolo de încălcarea pură a legii penale, deteriorând atât mediul social, cât și cel economic și subminând egalitatea tuturor agenților economici în fața legii.
DNA a subliniat și impactul pe care îl poate avea percepția publică: dacă aceste incidente ar fi gestionate cu mai puțină severitate doar pentru că se desfășoară în sectorul privat, s-ar putea genera ideea că anumite comportamente ar fi acceptate atunci când sunt practicate de companii.
În ce fel DNA clarifică legătura dintre mita și prețurile unei companii.
DNA afirmă că consecințele unei mitări între companii nu se limitează la momentul efectuării plății. Potrivit procurorilor, acea sumă se transformă într-un cost ascuns pe care compania îl va încerca ulterior să îl recupereze din operațiunile sale.
Recuperarea poate fi realizată prin diminuarea standardului lucrărilor, utilizarea unor materiale mai economice sau prin majorarea artificială a costurilor facturate.
„Un agent economic angrenat în circuitul acesta al mitei, în mod evident își va recupera acele costuri ascunse, reducând calitatea lucrărilor, a materialelor folosite, mărind artificial prețurile facturate”, a susținut procurorul în fața instanței.
DNA continuă acțiunea și afirmă că impacturile ar putea eclipsa legătura dintre două companii.
Procurorul a declarat în fața instanței că scăderea standardului unor lucrări sau a materialelor poate, în anumite circumstanțe, să influențeze
„viața, sănătatea și siguranța cetățenilor”
Acuzarea a solicitat ca presupusele acte investigate în acest dosar să nu primească un tratament mai blând doar pentru că se află în mediul privat.
În interiorul GEN-I, cazul a determinat consecințe.
Scandalul a ajuns cu vitejie și la compania slovenă.
GEN-I a raportat pe 27 septembrie că a aflat, din surse de presă, despre reținerea și procedurile judiciare din România și că adoptă o „toleranță zero” față de corupție și orice comportament ilegal. Compania a subliniat că, la acea dată, nu avea la dispoziție informații oficiale detaliate provenite de la autoritățile române.
În data de 28 septembrie, GEN-I a comunicat că consiliul de administrație a avut o întâlnire extraordinară și a ordonat efectuarea unui audit al proiectului din Gheorgheni. Direcția firmei a hotărât să evalueze opțiunea de a suspenda proiectul până la clarificarea situației și a desemnat conducere interimară pentru GEN-I Sonce.
Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir se află sub protecția prezumției de nevinovăție. Argumentele puse de DNA în cadrul procedurii de măsuri preventive reflectă doar poziția acuzării și nu constituie concluzii definitive privind culpabilitatea celor doi.
Corupția din sectorul privat devine din ce în ce mai frecvent discutată în programul DNA.
În documentul anual de activitate pentru anul 2025, DNA a enumerat în mod explicit ca unul dintre scopurile sale principale îmbunătățirea eficienței în cercetarea cazurilor de corupție din sectorul privat, incluzând și cele generate în tranzacții comerciale internaționale. Organizația conectează această prioritate cu investigațiile financiare, determinarea produsului infracțiunilor și prevenirea reinvestirii fondurilor obținute prin corupție în economia reală.
În ultimul an, DNA a accentuat și procedurile de conformitate interne ale companiilor. În ianuarie 2026, autoritatea a declarat că va adopta un sistem de gestionare anti-mită în conformitate cu standardul ISO 37001, subliniind că instrumentele cheie includ evaluarea riscurilor de corupție, procedurile de due diligence, controalele financiare și non-financiare, canalele de raportare și mecanismele interne de investigație.
94% dintre firmele din România afirmă că corupția se manifestă pe scară largă.
Informațiile din sursele europene ilustrează și amplă problemei pe care mediul de afaceri o percepe.
Conform raportului Comisiei Europene despre statul de drept din 2026, 94% dintre întreprinderile românești consideră că corupția este foarte răspândită, în contrast cu media europeană de 65%.
În același timp, 73% dintre companiile din România declară că corupția constituie un obstacol major în desfășurarea activităților comerciale, fiind aproape de două ori peste media Uniunii Europene, de 37%.
În anul 2025, datele arătau deja valori ridicate: 90% dintre întreprinderile românești recunoșteau că corupția era răspândită, iar 72% afirmau că aceasta constituie o problemă pentru desfășurarea activităților economice.
Aceste date nu reflectă direct numărul de cazuri de mită din sectorul privat, ci modul în care companiile percep corupția și efectele sale asupra afacerilor. Totuși, ele indică că această problemă este resimțită mult mai intens în România decât în media Uniunii Europene.
Una dintre trei companii afirmă că corupția a blocat accesul la contracte publice.
Un alt parametru important se referă la impactul asupra competiției.
Conform informațiilor preluate de Comisia Europeană, 37% dintre firmele din România au raportat că corupția a împiedicat obținerea unei licitații publice sau a unui contract de achiziții publice în ultimele trei ani. Media la nivelul UE este de 35%.
În cadrul întregii Uniuni Europene, rezultatele sondajului Eurobarometru 2025 indică faptul că 63% dintre companii percep corupția ca fiind răspândită în propria lor țară, iar România se situează printre națiunile cu cele mai mari cote, alături de Grecia și Cipru.
Același sondaj arată că favorizarea prietenilor și a familiei în sectorul economic este recunoscută de 47% dintre întreprinderile europene ca una dintre cele mai frecvente forme de corupție.
În cazurile recente, se constată că companiile apar adesea în mecanismele subiectul investigațiilor DNA.
Dosarul din Gheorgheni nu este singurul incident recent în care legăturile comerciale și companiile devin subiectul unei anchete de corupție.
În anul 2025, DNA a inițiat o acțiune judiciară împotriva a doi directori ai unor companii comerciale, susținând că aceștia ar fi oferit unui funcționar public un 1% din valoarea unui proiect și o sumă lunară în schimbul favorizării unor întreprinderi în cadrul unei proceduri de achiziție publică.
În 2025, în cadrul unui dosar referitor la Portul Constanța, procurorii au pus în evidență un incident în care un administrator de societate ar fi oferit 250.000 de euro, reprezentând 1% din valoarea unui contract de aproximativ 25 de milioane de euro, pentru a facilita atribuirea acestuia.
DNA a analizat și situații în care mita ar fi fost limitată la relații comerciale private. Într-un dosar referitor la o platformă tehnologică, procurorii au documentat în 2025 acuzații de mită continuă adresată unui angajat cu atribuții de management, implicat în relația cu flotele de curieri.
În alt dosar, care se referă la activitatea unor companii de transport alternativ, DNA a intentat acțiune judiciară împotriva administratorilor și coordonatorilor de firme pentru infracțiuni ce cuprindeau dare de mită, spălarea banilor și evaziune fiscală, într-o cauză în care prejudiciul fiscal estimat de procurori a depășit 67 de milioane de lei.
COMENTARII / 0