Tratamentul obezității cu ajutorul unor medicamente precum semaglutida (Wegovy) și tirzepatida (Mounjaro) conduce la o reducere considerabilă a greutății corporale la pacienți, însă nu are un impact semnificativ asupra îmbunătățirii calității vieții acestora; de asemenea, majoritatea acestor medicamente nu oferă avantaje cardiovasculare după un an de utilizare, potrivit unei analize a datelor recente din cadrul studiilor clinice publicate în prestigioasa revistă BMJ.
În urma întreruperii tratamentului, scăderea în greutate înregistrată anterior nu este menținută.
rezultatele unui studiu recent au arătat că tratamentele actuale pentru obezitate, deși eficiente în reducerea greutății, au și un număr ridicat de efecte adverse. Nu există soluții miraculoase pentru această problemă, potrivit experților. În prezent, cercetătorii explorează noi abordări terapeutice care să minimizeze efectele secundare nedorite.
Citește șiCercetătorii contestă o ipoteză veche despre creier în noul studiu
Nu există soluții miraculoase
pentru această problemă, potrivit experților. În prezent, cercetătorii explorează noi abordări terapeutice care să minimizeze efectele secundare nedorite.
Conform cercetării, majoritatea participanților care au utilizat tratamentul A și tratamentul B au raportat efecte secundare, cum ar fi grețuri și dureri de cap. Tratamentul C a fost asociat cu cele mai puține efecte adverse, însă eficiența acestuia în reducerea greutății a fost mai mică în comparație cu celelalte două tratamente.
Durabilitatea rezultatelor scăderii în greutate induse de medicamente a fost nesatisfăcătoare, deoarece efectele benefice s-au estompat ulterior opririi tratamentului.
Studiile precedente s-au focalizat în principal pe rezultatele scăderii în greutate, însă medicamentele pentru combaterea obezității nu au fost supuse unor comparații directe în cadrul unor cercetări comprehensive, generând astfel incertitudine în ceea ce privește balanța generală între avantaje și consecințe negative, ceea ce a dus la efectuarea acestui studiu.
Rezultatele cercetărilor incluse în studiu au avut drept scop principal investigarea scăderii în greutate, însă experții au admis că sunt necesare investigații pe termen mai lung pentru a stabili cu exactitate impactul medicamentelor pentru obezitate asupra sistemului cardiovascular, renal și a altor consecințe esențiale.
Studiul a efectuat o analiză detaliată a 19 medicamente pentru obezitate care sunt deja disponibile sau se află în diferite etape de dezvoltare. Această cercetare a utilizat rezultatele a 262 de studii clinice care au comparat eficiența unuia sau mai multor medicamente în raport cu schimbările în stilul de viață, un placebo sau alte medicamente. Un număr total de 99.791 de participanți au fost monitorizați într-o perioadă care a variat între 12 și 172 de săptămâni pentru a determina beneficiile asociate cu scăderea în greutate, reducerea masei de grăsime și îmbunătățirea calității vieții. De asemenea, cercetătorii au evaluat efectele adverse precum scăderea masei musculare, reacții adverse la nivelul tractului gastrointestinal, tulburări ale vezicii biliare și oboseala.
În urma cercetărilor, s-a constatat că anumite medicamente sunt asociate cu scăderea semnificativă a greutății corporale. Semaglutidă și liraglutidă sunt două exemple de substanțe care au demonstrat eficiență în reducerea greutății. Rezultatele studiilor au arătat că aceste medicamente pot conduce la pierderi în greutate considerabile. Pentru a înțelege care sunt cele mai eficiente, cercetătorii au analizat efectele acestor medicamente.
După un an de tratament, rezultatele arată că tirzepatida și cagrilintida-semaglutida au obținut cele mai bune rezultate în ceea ce privește scăderea în greutate, 14,9% și 14,8% în comparație cu celelalte metode, atunci când sunt utilizate individual. Modificările stilului de viață au avut efecte mai puțin semnificative. În aceeași perioadă, semaglutida orală a înregistrat 10,9% scădere în greutate, orforglipron 9,9%, semaglutida subcutanată 9,8% și fentermină-topiramat 8,1%.
Rezultatele promițătoare ale unor medicamente aflate în dezvoltare, printre care retatrutida, ecnoglutida și mazdutida, au arătat că pot conduce la o scădere considerabilă în greutate; cu toate acestea, aceste concluzii se sprijină pe argumente a căror putere de convingere este considerată a fi scăzută ori foarte scăzută.
Tirzepatida a înregistrat cea mai semnificativă scădere a masei grase, și anume 25,7%, însă a avut și cel mai pronunțat efect asupra reducerii masei slabe, în proporție de 8,3%.
Pe de altă parte, Semaglutida administrată subcutanat a prezentat cel mai scăzut risc de deces din orice cauză, și anume 19%, precum și un risc diminuat de infarct miocardic, în proporție de 28% și de progresie a bolii renale, cu 20%.
În plus, Semaglutida subcutanată a fost asociată cu un risc considerabil de insuficiență cardiacă, și anume 57%, similar cu Tirzepatida, care a înregistrat 51%.
Niciun tratament medicamentos nu a reușit să scadă în mod convingător riscul de insuficiență renală și nici nu a arătat îmbunătățiri considerabile din punct de vedere medical în legătură cu calitatea vieții.
Rezultatele unui studiu recent au scos în evidență faptul că tratamentele medicamentoase destinate combaterii obezității, care au înregistrat pierderi în greutate mai semnificative, au fost asociate în mod constant cu o incidență crescută a efectelor adverse și a abandonului tratamentului.
ceea ce indică un compromis clar între beneficii și riscuri
, au remarcat cercetătorii în urma investigației lor.
Abordările terapeutice pentru obezitate trebuie adaptate individual, consideră experții, care subliniază importanța echilibrării avantajelor anticipate cu riscurile asociate, precum și cu greutatea tratamentului, cheltuielile, accesibilitatea și preferințele individuale ale pacienților.
„Unii pacienți pot acorda prioritate pierderii maxime în greutate, în timp ce alții pot pune un accent mai mare pe reducerile evidente ale mortalității sau ale riscului cardiovascular.”
Specialiștii consideră că rezultatele respective necesită o abordare prudentă în interpretarea lor. Experții recomandă atenție sporită atunci când se evaluează aceste rezultate.
O evaluare critică a cercetării privind tratamentele pentru obezitate a fost realizată de către Marie Spreckley, cercetător la Universitatea din Cambridge, care nu a fost implicată în studiu.
Aceasta a afirmat că rezultatele analizei oferă o perspectivă generală esențială privind eficacitatea diferitelor tratamente pentru obezitate, însă interpretarea datelor necesită prudență.
Analiza a oferit o imagine de ansamblu comparativă importantă asupra dovezilor în rapidă evoluție privind tratamentele pentru obezitate, dar că aceasta trebuie interpretată cu atenție.
Concluziile studiului nu sugerează că tratamentele medicamentoase pentru obezitate nu au avantaje semnificative pentru sănătate; dimpotrivă, acestea subliniază că, deși dovezile privind scăderea în greutate sunt concludente, informațiile despre anumite efecte pe termen lung sunt încă în dezvoltare și variază substanțial de la un medicament la altul.
Rezultatele cardiovasculare sunt puternic influențate de acest factor. Numeroase cercetări clinice axate pe scăderea în greutate nu au avut drept scop principal sau nu au avut o perioadă de desfășurare suficient de lungă pentru a investiga consecințe precum infarcturile miocardice, insuficiența cardiacă sau mortalitatea. În acest context, lipsa unor avantaje dovedite pentru toate medicamentele nu trebuie să fie considerată ca o evidență a inexistenței acestor avantaje.
„Absența unui beneficiu demonstrat pentru toate medicamentele nu ar trebui, prin urmare, interpretată ca o dovadă că aceste beneficii nu există.”
Avantajele GLP-1 au fost confirmate prin intermediul unor studii clinice riguroase. Rezultatele acestor studii au demonstrat eficiența GLP-1 în anumite condiții medicale.
Confirmând rezultatele, un expert extern, Naveed Sattar, profesor la catedra de medicină cardiometabolică a Universității din Glasgow, și-a exprimat acordul.
„Avem acum dovezi consistente provenite din multiple studii clinice de amploare privind rezultatele cardiovasculare ale agoniștilor receptorilor GLP-1 în diabetul de tip 2, inclusiv semaglutida (atât sub formă injectabilă, cât și orală), dulaglutida, albiglutida și efpeglenatida, care demonstrează reducerea evenimentelor cardiovasculare majore în comparație cu placebo.”
Calitatea vieții este un subiect care reclamă o perspectivă mult mai detaliată, remarcă el.
Există deja dovezi considerabile că multe persoane înregistrează îmbunătățiri semnificative ale stării de bine, care nu sunt surprinse în mod adecvat de măsurile tradiționale de evaluare a rezultatelor raportate de pacienți.
Aceste descoperiri ar putea explica de ce milioane de oameni la nivel global sunt dispuși să suporte costurile pentru aceste medicamente, spre deosebire de tratamente precum statinele sau medicamentele antihipertensive, pentru care doar o mică parte din populație ar fi dispusă să plătească direct.
Un editorial însoțitor, semnat de Hamlet Gasoyan și Michael Rothberg de la Institutul de Asistență Medicală Primară al Clinicii Cleveland din Ohio, subliniază că această cercetare constituie un avans semnificativ în oferirea de date comparative detaliate. Aceste informații vor facilita discuțiile între pacienți și medici privind tratamentele pentru obezitate, având în vedere schimbările rapide în domeniul opțiunilor terapeutice.
„Acest studiu reprezintă un pas important în furnizarea de informații comparative care să stea la baza discuțiilor dintre pacienți și medici cu privire la medicamentele împotriva obezității, în acest peisaj al opțiunilor terapeutice care evoluează rapid.”
Deciziile medicale personalizate vor putea fi susținute, în viitor, de informații suplimentare, atunci când cercetările viitoare vor ține cont de caracteristicile individuale și de consecințele pe durate lungi de timp, inclusiv mortalitatea.
„Studiile viitoare care vor lua în considerare caracteristicile individuale, precum și rezultatele pe termen lung, cum ar fi mortalitatea, ar trebui să ofere date suplimentare care să stea la baza luării deciziilor individualizate.”
În urma evaluării a 19 medicamente, s-a constatat că numai semaglutida, tirzepatida, liraglutida, naltrexonă-bupropion și orlistatul au autorizație curentă în Regatul Unit pentru combaterea obezității.
Metformina este folosită în Regatul Unit, însă în afara parametrilor săi de reglementare pentru obezitate, în timp ce restul medicamentelor sunt ori aprobate în alte țări, ori sunt supuse unor investigații clinice.
COMENTARII / 0