Statul investește miliarde de euro în tratamentul pacienților cu boli cardiovasculare, diabet sau obezitate, însă doar 3 cenți din fiecare euro alocat ajung la programe de prevenție. În timp ce sute de mii de români suferă de diabet fără să fie conștienți de această afecțiune, iar pacienții din România așteaptă până la trei-patru ani pentru a primi medicamente de ultimă generație, un summit european desfășurat la Milano a emis un semnal de alarmă: dacă nu detectăm bolile la timp și nu investim în prevenție, costurile în domeniul sănătății și pierderile economice vor deveni imposibil de gestionat.
Avansurile științifice recente creează o oportunitate istorică de a transforma radical traseul bolilor cardiometabolice, acele condiții interconectate ce cuprind obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și boala cronică de rinichi. Acestea perturbează metabolismul și, pe măsură ce evoluează, conduc la complicații cardiovasculare severe, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Cu toate acestea,
Sub auspiciul IDF Europe, în cadrul Reuniunii Anuale a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), a avut loc masa rotundă „State of Health – The Milan Dialogue”, care a adunat simultan miniștri, comisari europeni, cercetători și reprezentanți ai pacienților, organizând 10 ateliere de lucru menite să redefinească politicile publice și mecanismele de finanțare în domeniul sănătății.
Citește șiO franțuzoaică a trăit 122 de ani, a mers pe bicicletă până la 100 și a supraviețuit avocatului care trebuia să-i moștenească apartamentul
Aceste boli au transcendentat din timp limitele pur medicale, constituind un factor major care încetinește dezvoltarea economică. Numai afecțiunile cardiovasculare generează în Uniunea Europeană cheltuieli anuale de peste 282 de miliarde de euro, dintre care aproape 47 de miliarde sunt pierderi directe de productivitate. În plus, un an întreg a înregistrat pierderi de peste 250 de milioane de zile de muncă din cauza incapacităților provocate de aceste condiții.
Studiul realizat de European Society of Cardiology (ESC) și Universitatea Oxford verifică această greutate financiară de 282 miliarde €/an și evidențiază că 55% din această sumă se destinează asistenței medicale directe, în timp ce restul de 45% se reflectă în afara sistemului de sănătate, sub forma pierderilor de productivitate și cheltuielilor suportate de familii pentru îngrijirea informală.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă principalul factor de mortalitate, determinând aproximativ 150.000 de decese anual, ceea ce înseamnă o rată de deces de 2,5 ori superioară mediei Uniunii Europene.
Subdiagnosticarea continuă să reprezinte una dintre principalele piedici ale intervenției timpurii. În Regiunii Europene, dintre cei peste 65 de milioane de persoane care conviețuiesc cu diabetul, aproximativ 33,6 % (peste 22 de milioane) nu sunt conștiente de existența acestei boli.
În România, condiția este la fel de gravă, cu peste 1,3 milioane de adulți – 9% din populație – diagnosticați cu diabet. Estimările indică faptul că aproximativ 1 din 2 dintre cazuri rămâne nediagnosticată sau nu primește tratament adecvat. În plus, 39% din populația adultă a țării se confruntă cu obezitate, fiind principalul factor determinant al diabetului de tip 2.
Conform informațiilor compilate în ediția IDF Diabetes Atlas, la scară mondială, mai mult de 40% dintre indivizii afectați de diabet nu sunt conștienți de diagnosticul lor. Detectarea tardivă amplifică exponențial incidența complicațiilor renale și cardiovasculare, iar spitalizările de urgență depășesc de mai multe ori cheltuielile programelor naționale de screening și prevenție.
O altă slăbiciune semnificativă la nivel continental constă în intervalul lung de așteptare care separă aprobarea comercială a unui medicament inovator de momentul în care acesta devine cu adevărat accesibil și finanțat pentru pacienți. În prezent, timpul mediu de așteptare în Uniunea Europeană însumează 532 de zile, iar diferențele dintre statele membre sunt imense, variind de la 56 zile la peste 1.200 zile.
Raportul anual Patients W.A.I.T. Indicator, elaborat de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), evidențiază aceste diferențe dramatice. În timp ce pacienții din piețele mature, precum Germania, primesc tratamente în aproximativ 120 de zile, în regiunile din Centrul și Estul Europei timpii depășesc frecvent intervalul de 800-1.200 de zile, accentuând inegalitățile de sănătate în cadrul blocului comunitar.
Conducerea Eli Lilly and Company a susținut cu fermitate reorientarea priorităților financiare în domeniul sănătății, în cadrul întâlnirii din Milano.
„Prevenirea bolilor cardiometabolice este acum posibilă la scară largă, iar Europa nu își poate permite să rămână pe loc. Avem medicamentele și dovezile necesare, însă finanțarea și sistemele adecvate nu sunt încă puse la punct. În domeniul prevenției, Europa dispune de un avantaj pe care îl valorifică prea puțin: sisteme centralizate, capabile să implementeze rapid și la scară largă intervenții a căror eficiență a fost demonstrată. Este momentul să regândim prioritățile și alocarea resurselor în sănătate. Trei cenți din fiecare euro alocat sănătății pentru prevenție nu sunt suficienți, iar sistemele actuale sunt construite în jurul îngrijirii acute, acordate direct pacientului, nu pentru menținerea sănătății pe termen lung, la nivelul întregii populații. Discuția din această seară este un început, nu un punct final. Valorificarea oportunității de a preveni bolile cardiometabolice la nivelul întregii populații va consolida sistemele de sănătate din Europa, sustenabilitatea finanțelor publice și competitivitatea acesteia”, a subliniat Dave Ricks, președinte și CEO al Eli Lilly and Company, potrivit unui comunicat de presă.
În raport cu situația locală, cerința de a adopta o nouă strategie este resimțită cu intensitate în România, unde incidența bolilor metabolice este semnificativă.
„Bolile cardiometabolice reprezintă o provocare tot mai importantă pentru sistemele de sănătate, iar România nu face excepție. Afecțiuni precum diabetul de tip 2 și obezitatea fac parte din această realitate și evidențiază nevoia unei abordări integrate și pe termen lung. De aceea, este important să privim dincolo de tratarea complicațiilor și să punem mai mult accent pe prevenție, diagnostic precoce, continuitatea îngrijirii și acces la opțiuni terapeutice moderne, astfel încât să putem interveni cât mai devreme în parcursul pacientului. Progresul științific ne oferă astăzi noi posibilități de a îmbunătăți îngrijirea, iar obiectivul nostru trebuie să fie transformarea acestui progres în beneficii reale pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate”, a precizat Sebastian Iovan, General Manager, Romania Cluster, Eli Lilly and Company.
În 2025, cantitatea de persoane din statele cu venituri mici și medii care au primit terapii cardiometabolice dezvoltate de Lilly a fost patru ori mai redusă comparativ cu cea din țările cu venituri ridicate. Până în 2040, firma își propune să elimine complet acest decalaj și să asigure pacienților o acoperire echitabilă, bazându-se pe trei piloni strategici:
În România, Programul Național de Diabet se bucură în prezent de una dintre cele mai mari investiții din sistemul de sănătate, cu aproximativ 3 miliarde de lei alocate anual. Totuși, dincolo de cifre se află o realitate dureroasă: liste de așteptare opace, criterii de eligibilitate ridicole și o limită de vârstă care exclude mii de tineri de la protecție.
COMENTARII / 0