Trei surori centenare, cheia spre o viață lungă și fericită

Un grup de trio de surori braziliene a căror vârstă combinată se ridică la 316 ani ar putea juca un rol crucial în elucidarea misterului unei vieți lungi și sănătoase. Aceste surori, recunoscute recent de reprezentanții Guinness World Records drept cel mai bătrân trio de frați sau surori de pe glob, au fost identificate ca posibile surse de informații valoroase pentru oamenii de știință. Potrivit Reuters, cercetătorii speră să descopere secretul longevității cu ajutorul lor.

Inițiativa „DNA Longevo”, condusă de cercetătoarea Mayana Zatz de la Universitatea din Sao Paulo, are drept obiectiv cercetarea factorilor biologici care influențează procesul de îmbătrânire.

Descoperirile rezultate din studiul trioului de surori braziliene ar putea oferi oamenilor de știință o perspectivă mai clară asupra factorilor care permit anumitor persoane să mențină o rezistență fizică și cognitivă remarcabilă chiar și la vârste foarte înaintate.

Citește șiCercetătorii contestă o ipoteză veche despre creier în noul studiu

În căutarea secretului longevității, accentul este pus pe identificarea genelor protectoare, după cum afirmă cercetătorii.

În cadrul acestui studiu, oamenii de știință vor examina îndeaproape viețile persoanelor care au depășit vârsta de 100 de ani și pe cele ale unor indivizi care au suferit de debilitate fizică, deteriorare a capacităților cognitive sau afecțiuni medicale cronice, în căutarea acelor caracteristici care pot conduce la o viață mai lungă.

Cercetarea longevității umane se bazează pe identificarea genelor protectoare prin intermediul testelor ADN, potrivit declarațiilor lui Mayana Zatz, coordonatorul Centrului de Cercetare a Genomului Uman de la Universitatea Sao Paolo.

„Prin testele ADN, căutăm genele protectoare şi ştim deja că există mai multe astfel de gene”

, a afirmat ea.
În cadrul studiului, includerea persoanelor care au depășit vârsta de 100 de ani, mai ales în familiile cu mai mulți centenari, sporește precizia cercetării în ceea ce privește identificarea acestor gene.

„Cu cât avem (în cadrul studiului) mai multe persoane care trăiesc peste 100 de ani, în special în familii cu mai mulţi centenari, cu atât cercetarea noastră va fi mai precisă în identificarea acestor gene”

, a explicat Mayana Zatz.

Se crede că factorii genetici ar putea avea o influență mai semnificativă decât mediul înconjurător asupra capacității de a menține sănătatea și funcțiile fizice și cognitive la vârste înaintate.

În cadrul unui demers de documentare a cazurilor de longevitate excepțională, Surorile Zulina de Deus Nunes, Zoraide de Deus Mota și Levita de Deus Nunes, cu vârstele de 103, 104 și respectiv 109 ani, au fost identificate ca locuitori ai orașului Rio de Janeiro.
Această identificare a fost posibilă prin intermediul LongeviQuest, o organizație de nivel global specializată în verificarea recordurilor de longevitate și care are o colaborare strânsă cu Guinness World Records.

Longevitatea acestor trei surori care au depășit vârsta de 100 de ani a fost analizată de experți, care au identificat mai mulți factori cheie.
Ben Meyers, directorul general al LongeviQuest, a afirmat:

„Când nişte surori ajung la această vârstă, există în mod evident o componentă genetică puternică”

.
El a adăugat că locuința lor în apropiere a jucat un rol important, oferindu-le o rețea de sprijin puternică, formată din familie, care intervine prompt atunci când este nevoie.

„Există, cu siguranţă, şi un aspect comunitar”

, a subliniat Ben Meyers.

Un stil de viață activ și o alimentație echilibrată sunt indicate de surori drept factori cheie longevității lor. Acestea subliniază importanța unui mod de viață sănătos în

„a trăi mult și a rămâne sănătoși”

.

Un stil de viață activ și o alimentație echilibrată sunt factorii cheie care au contribuit la longevitatea celor trei surori braziliene. Viața în natură a jucat un rol important în copilăria lor, după cum a povestit Zulina, care a crescut înotând și pescuind în râuri.

„Totul era proaspăt. Nu aveam frigider”

, a remarcat ea.
De asemenea, Zoraide a subliniat importanța alăptării naturale în dezvoltarea copiilor, afirmând:

„Alăptarea naturală este extrem de importantă”

.

În general, viața lor a fost una obișnuită, cu activități și responsabilități variate. Levita s-a implicat în meșteșuguri și și-a continuat cariera într-un context media, fiind angajată ulterior la o stație de televiziune.
Zoraide, pe de altă parte, și-a dedicat viața îngrijirii pacienților în calitate de asistentă medicală și s-a ocupat de creșterea a cincizeci de copii nu, cinci copii.
În același timp, Zulina, care a ales să fie casnică, a avut grijă de șase copii și și-a gestionat gospodăria.

Privind retrospectiv viața sa, Levita afirmă că nu are niciun regret, declarând:

„Am avut o copilărie şi o adolescenţă frumoase. Nu am de ce să mă plâng”

. Această perioadă din viața ei a fost, în mod evident, una plăcută.

În scopul studierii influenței factorilor genetici asupra procesului de îmbătrânire, cercetătorii își propun să descifreze mecanismele prin care inima, muşchii şi funcţiile cognitive sunt protejate de efectele nocive ale înaintării în vârstă, fără a lua în considerare stilul de viaţă.
Accentul este pus pe înțelegerea rolului geneticii în protejarea organismului împotriva consecințelor nefaste ale îmbătrânirii.

În cadrul cercetării, obiectivul este de a aduna informații de la 500 de persoane care au depășit vârsta de 100 de ani, pentru a putea stabili cu certitudine factorii care contribuie la longevitate, a explicat Joao Paulo Guilherme, cercetător care colaborează cu Mayana Zatz, coordonatoarea studiului.

„Scopul studiului este să ajungem la 500 de centenari, astfel încât să putem trage concluzii definitive cu privire la longevitate”

, a declarat el.