Trezirea cu creierul adormit: ce se întâmplă după o noapte fără somn

În urma unei nopți nedormite, fenomene asemănătoare celor care apar în timpul somnului pot să apară în stare de veghe, caracterizate printr-o scădere a capacității de concentrare și o întârziere a răspunsului: cercetarea științifică, apărută în Nature Neuroscience, subliniază rolul esențial al fluidului spinal, după cum informează ziarul Il Sole 24 ore.

Consecințele lipsei de somn se pot manifesta într-un mod surprinzător. Privarea de odihnă poate duce la o stare în care creierul începe să funcționeze într-un mod automat, ca și cum ar fi într-o stare de veghe redusă. Acest fenomen poate avea loc chiar și atunci când persoana este considerată a fi trează.

Funcționarea optimă a memoriei este condiționată de o perioadă de somn de calitate. Creierul utilizează timpul de odihnă nu numai pentru a procesa informațiile relevante, ci și pentru a iniția un proces de curățare care are ca scop îndepărtarea substanțelor toxice acumulate pe parcursul zilei.

Citește și30 de minute săptămânal: obiceiul ce transformă funcționarea creierului

Procesul de curățare care are loc în timpul somnului devine și mai solicitant atunci când alegem să nu dormim, împingând organismul dincolo de limitele sale biologice. Această situație poate duce la o scădere rapidă a abilității de a ne concentra, ca rezultat al lipsei de somn.

Funcționarea creierului se modifică atunci când oamenii sunt treji pentru perioade prelungite. Cercetătorii au studiat efectele unei noapte albe asupra activității neuronilor.

Atunci când oamenii se luptă să rămână atenți, un studiu recent a elucidat motivul pentru care după o perioadă de odihnă insuficientă și de calitate scăzută, capacitatea de concentrare scade considerabil, gândurile devin mai difuze, iar viteza de reacție se reduce.

Nu se cunosc detalii

despre cercetare, dar se știe că aceasta a investigat efectele lipsei de somn asupra capacității cognitive. Cercetarea a arătat că o noapte albă are un impact semnificativ asupra funcționării creierului.

Un studiu recent, apărut în prestigioasa revistă Nature Neuroscience, a fost dus la bun sfârșit de către o echipă de specialiști de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), sub coordonarea experților Laura Lewis și Zinong Yang.

Procesul de curgere a fluidului spinal crește atunci când oamenii nu dorm suficient. Cantitatea de lichid cefalorahidian crește în timpul veghei prelungite. Cercetătorii au descoperit că acest fenomen are loc în creier. Acest proces are loc noaptea, în timpul somnului.

Atunci când concentrarea noastră dispare în mod neașteptat din cauza oboseală diurnă, ce se petrece în realitate?

„Scăderea subită a capacității de concentrare este corelată cu anumite fluctuații ale fluidului spinal, caracterizate printr-o mișcare de ejecție urmată de o revenire a acestuia”,

menționează Lino Nobili, director al compartimentului de Neuropsihiatrie a copilului la Institutul Gaslini din Genova, totodată profesor la Universitatea din Genova și președinte al Academiei Italiene a Somnului.

În mod obișnuit, acest fenomen se manifestă pe parcursul perioadei de somn și eliminarea reziduurilor pare a fi un proces esențial. Procesul de curățare are loc în timpul somnului, fiind probabil vital pentru curățarea creierului de substanțe nedorite.

Se observă că episoadele caracteristice mișcării fluidului spinal, asociate de obicei odihnei nocturne, apar în timpul stării de veghe, după o perioadă de privare de somn, ca și cum organismul ar încerca să recupereze, cel puțin în parte, somnul pierdut.

În mod direct, efectul final se traduce printr-o scădere semnificativă a capacității de concentrare. 2019 a marcat un moment crucial când cercetătorii au observat că fluidul cerebral se deplasează într-un model ritmic pe durata somnului, fiind strâns legat de fluctuațiile activității undelor cerebrale. Ulterior, specialiștii au căutat să descifreze implicațiile unei întreruperi a somnului asupra proceselor cerebrale.

Un studiu care a implicat 26 de voluntari a fost realizat pentru a investiga efectele lipsei de somn asupra creierului.

În cadrul cercetării, 26 de voluntari au fost supuși unei monitorizări atente în laborator, fiind evaluați după o perioadă de privare de somn de o noapte, precum și după o perioadă de odihnă corespunzătoare. Această abordare a permis evaluarea impactului pierderii somnului asupra organismului.

În timpul studiului, participanții au fost echipați cu o cască specială pentru înregistrarea electroencefalogramelor, care a permis monitorizarea activității cerebrale în timp real. Acest dispozitiv a fost utilizat în combinație cu un aparat de rezonanță magnetică pentru a urmări simultan nivelul de oxigen din sânge și fluxul de lichid cefalorahidian prin creier.

În urma progreselor tehnologice, oamenii de știință au reușit să observe în timp real procesul de „curățare” a creierului atunci când acesta este supus unei stări de oboseală extremă. Au fost, de asemenea, monitorizate și înregistrate parametri precum ritmul cardiac, ritmul respirator, precum și schimbările în dimensiunea pupilelor.

În timpul procesului de scanare, subiecții au fost supuși la două probe de concentrare: una vizuală și cealaltă auditivă.

Pentru sarcina vizuală

nu a fost oferită nicio explicație suplimentară, însă participanții au fost atenționați să observe o cruce statică pe un monitor care, la anumite intervale, se modifica într-un pătrat. De fiecare dată când această transformare survenea, li s-a solicitat să acționeze un buton. În cadrul probei auditive, semnalul optic inițial a fost ulterior înlocuit cu un sunet.

În urma lipsei de somn, subiecții au înregistrat performanțe considerabil mai mici decât atunci când erau bine odihniți, prezentând timpi de reacție mult mai îndelungați. Rezultatele au arătat că efectele sunt și mai profunde.

În momentele în care se înregistrau aceste scăderi bruște de concentrare, lichidul cefalorahidian avea tendința de a se deplasa spre exterior, urmând ca imediat ce atenția era restabilită să revină în interior.

Potrivit lui Nobili, acest fenomen reprezintă un mecanism prin care creierul încearcă să recupereze pierderea de somn, activând un proces de curățare care se desfășoară în mod obișnuit pe timpul nopții, chiar dacă acest lucru duce la o scurtă întrerupere a atenției.

Studiul relevă că diminuările capacității de concentrare sunt corelate cu modificări ale ritmului respirator și cardiac, care încetinesc, precum și cu reducerea dimensiunii pupilelor.