Trump acuză Iran de atacul sângeros asupra școlii, fără dovezi clare

O evaluare inițială a informațiilor confidențiale oferite de serviciile de informații americane a stat la baza acuzației lui Donald Trump împotriva Iranului, privind atentatul devastator...

O evaluare inițială a informațiilor confidențiale oferite de serviciile de informații americane a stat la baza acuzației lui Donald Trump împotriva Iranului, privind atentatul devastator care a curmat viețile a circa 170 de persoane, în marea lor majoritate copii, într-o școală elementară.
Această evaluare preliminară indica faptul că racheta folosită avea legătură cu Iranul, însă a fost rapid infirmată.
Cu toate acestea, înainte de corectarea informațiilor, Donald Trump a făcut deja declarația că Iranul este vinovat, după cum relatează The Guardian, care citează două surse apropiate situației.

Informații inițiale de la CIA au sugerat președintelui american că racheta care a lovit școala nu era probabil o muniție standard americană, datorită poziționării aripilor de ghidare care păreau a fi prea jos pentru a fi asociate cu o rachetă de croazieră Tomahawk.

În urma unei reevaluări, specialiștii de la CIA au stabilit, într-un interval de 24 de ore, că aprecierea inițială a fost eronată. Noi imagini video, realizate din multiple unghiuri, au arătat că racheta lansată era, de fapt, un model Tomahawk, potrivit surselor anonime care au discutat cu Guardian.

Citește șiIranul refuză accesul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică la instalaţiile sale nucleare înainte de încheierea conflictului

Decizia lui Trump cu privire la responsabili pentru atac a fost deja luată, Iranul fiind considerat vinovat, în ciuda faptului că investigațiile erau încă în desfășurare. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a adoptat o poziție mai prudentă, afirmând că

problema este în curs de investigare

, fără a face declarații pripite.

La o conferință de presă organizată a doua zi, Trump și-a reafirmat punctul de vedere.
Fără să conteste faptul că proiectilul care a țintit instituția de învățământ era de tip Tomahawk,
o armă disponibilă doar pentru SUA și pentru un grup restrâns de parteneri, printre care se numără Marea Britanie, Japonia și Australia,
el a făcut sugestia că aceasta ar fi fost împreună cu Iranul.

Este vorba despre un incident extrem de incomod care a avut loc, potrivit Guardian, în urma căruia s-a aflat că Trump a acuzat Iran pentru un atac cu rachetă care a avut drept țintă o școală plină de copii, acuzație care s-a bazat pe informații neverificate.

Momentul în care Trump a aflat despre noile evaluări ale serviciilor de informații rămîne necunoscut, însă foști oficiali ai acestor servicii l-au criticat pe președinte, alături de cei care au contribuit la furnizarea acestor informații.

Un fost funcționar al CIA a declarat, sub acoperirea anonimatului, pentru Guardian, că oferirea de informații netestate președintelui Trump poate avea consecințe nefaste, deoarece acestea ar putea fi ulterior dezvăluite într-un mod jenant.

„A-i oferi lui Trump informații preliminare este periculos, deoarece le poate transforma într-o situație total jenantă”

În situații de incertitudine, răspunsul cel mai prudent atunci când ești întrebat de către un superior este să recunoști că nu ai cunoștințe suficiente, ținând cont de dificultatea de a reveni ulterior pentru a corecta declarația.

„Dacă șeful îți pune o întrebare, cel mai bun lucru pe care îl poți spune este că nu știi, știind cât este de greu să revii mai târziu pentru a corecta situația.”

Ancheta în desfășurare a Pentagonului legată de atac a ajuns la rezultate asemănătoare, și anume că racheta Tomahawk lansată a fost de fapt o arme a armatei SUA.
Președintele a încercat să atribuie Iranului vina pentru incident, însă eforturile sale se sprijină pe date învechite.
Rezultatele anchetei curente sugerează că arma a fost de origine americană.

175 de victime sunt raportate în urma unui atac care a avut ca țintă o școală aglomerată de copii, fiind considerat unul dintre cele mai letale incidente de acest fel din ultimele decenii.
O investigație condusă de Pentagon analizează motivele pentru care informațiile utilizate erau deja depășite și modul în care au fost verificate ulterior.

Investigația este încă în curs, potrivit unui anunț făcut de către reprezentanta administrației SUA, Anna Kelly.

„Această anchetă este în desfășurare. După cum am spus, spre deosebire de regimul terorist iranian, Statele Unite nu vizează civilii”

Între timp, un purtător de cuvânt al CIA nu a fost de găsit pentru a oferi un comentariu la respectiva solicitare.

Procesul de selecție a obiectivelor de către Statele Unite ale Americii este o procedură complexă care implică evaluarea mai multor factori. Deciziile sunt luate după o analiză atentă a situației, iar rezultatele sunt adesea influențate de considerente strategice și geopolitice. În acest context, informațiile disponibile joacă un rol crucial în determinarea obiectivelor prioritare.

În orașul Minab, școala era amplasată în imediata apropiere a unei baze navale care aparținea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.
Inițial, clădirea școlii făcea parte din complexul militar, însă a fost ulterior împrejmuită și transformată în instituție de învățământ, într-un interval cuprins între 2013 și 2016.

Procesul de identificare a obiectivelor pentru operațiuni aeriene este, în general, responsabilitatea comună a Agenției de Informații a Apărării și a Agenției Naționale de Informații Geospațiale, care utilizează imagini satelitare pentru a crea baze de date detaliate cu privire la posibilele ținte, folosind un sistem cunoscut sub numele de Maven Smart System, după cum a declarat un fost înalt oficial din domeniul apărării.

Se afirmă că identificarea unei construcții drept obiectiv țintă este realizată de experți specializați cu mult timp în urmă, fiind supusă unor niveluri ridicate de monitorizare, potrivit declarațiilor unui oficial. Procesul de evaluare poate să nu implice o reevaluare periodică a informațiilor înregistrate într-o bază de date decât în momentul în care se ia în considerare efectuarea unui atac.

În urma procesului de planificare militară, Guardian relatează că pot fi create liste de obiective strategice, folosind datele colectate în Maven, inclusiv prin aplicarea unor tehnologii avansate de inteligență artificială precum Claude, un model de procesare a limbajului dezvoltat de Anthropic.

Anumite liste sunt susceptibile de ajustări pentru a acorda prioritate unor parametri variabili, precum distanța față de obiectiv sau probabilitatea de distrugere.

În contextul inițierii conflictului cu Iranul, lista obiectivelor posibile era extrem de extinsă, numărând mii de ținte. În continuare, nu este clar dacă toate aceste obiective au fost supuse unei verificări amănunțite anterior executării atacurilor, potrivit sursei citate.

COMENTARII / 0