Trump anunță sfârșitul războiului cu Iranul: Care sunt motivele din spate

La începutul lunii aprilie, un armistiţiu a devenit efectiv, fapt ce a determinat Administraţia Trump să declare că conflictul din Iran a luat sfârşit, permiţând astfel Casei Albe să ocolească obligaţia legală de a obţine aprobarea Congresului.

În ciuda prelungirii armistițiului, Republica Islamică Iran continuă să exercite controlul asupra Strâmtorii Ormuz, în timp ce Marina Statelor Unite ale Americii menține o prezență restrictivă pentru a împiedica navele petroliere iraniene să iasă în marea deschisă. 1 mai a reprezentat o dată limită pentru intervenția legislativă a Congresului, potrivit republicanilor care au exprimat nemulțumiri cu privire la acțiunile președintelui Donald Trump în Republica Islamică Iran.

Se pare că termenul stabilit va expira fără ca reprezentanții republicani să întreprindă vreo acțiune, rămânând astfel supuși deciziilor Casei Albe. În consecință, aceștia intenționează să acorde lui Trump deplină libertate de acțiune în ceea ce privește conflictul cu Iranul, chiar și după ce perioada de 60 de zile va fi expirat, după cum informează The Associated Press, citat de news.ro.

Citește șiMEDIAFAX 35. 2001 – Un deceniu de MEDIAFAX. Atacurile din 11 septembrie schimbă lumea

Termenul limită impus de Rezoluţia privind puterile de război din 1973 pentru ca Congresul să declare război sau să autorizeze folosirea forţei 60 de zile se încheie în cursul zilei de vineri, existând însă posibilitatea unei prelungiri de 90 de zile în cazul în care preşedintele solicită acest lucru.
În pofida acestui fapt, Congresul nu a luat nicio măsură pentru a pune în aplicare această prevedere, acesta intrând în vacanţă pentru o perioadă de o săptămână, începând cu ziua de joi, după ce Senatul a respins pentru a şasea oară o încercare a democraţilor de a opri războiul.

Potrivit anumitor surse, administrația prezidată de Trump a informat Congresul că operațiunile militare împotriva Iranului au încetat.
Trump susține că cadrul legal care reglementează aprobarea Congresului pentru astfel de acțiuni nu este aplicabil în acest caz, deoarece

armistițiul

a intrat în vigoare la începutul lunii aprilie, marcând astfel sfârșitul efectiv al conflictului din Iran.
Administrația Trump consideră că termenele impuse de lege nu sunt relevante în situația curentă.

John Thune, liderul majorității senatoriale din partea republicanilor, reprezentând Dakota de Sud, a făcut cunoscut joi că nu are de gând să inițieze un vot pentru acordarea permisiunii de utilizare a forței militare împotriva Iranului și nici să o susțină.

Ascult cu atenţie ce spun membrii Conferinţei noastre şi, în acest moment, nu văd asta

, a afirmat Thune.

Într-o perioadă politică încărcată de incertitudini pentru reprezentanții partidului republican, Trump se confruntă cu o opoziție restrânsă din partea acestora în ceea ce privește războiul, pe fondul nemulțumirii populației față de conflict și efectele acestuia asupra costurilor carburanților. În ciuda acestui climat de frustrare în creștere, marea majoritate a parlamentarilor republicani declară că au încredere în capacitatea de lider a lui Trump pe timp de război, sau măcar sunt dispuși să-i ofere o perioadă suplimentară de timp, având în vedere recentul armistițiu fragil.

Senatorul republican Kevin Cramer din Dakota de Nord a exprimat opinia că ar fi de acord cu acordarea unei autorizații pentru război în cazul în care Trump ar solicita acest lucru.
Însă, el a ridicat întrebări cu privire la constituționalitatea Rezoluției privind puterile de război, care a fost adoptată în timpul războiului din Vietnam, drept mijloc prin care Congresul să-și reafirme puterea.

„Fondatorii noştri au creat un executiv cu adevărat puternic, fie că ne place sau nu”

, a declarat Cramer.

În ciuda anumitor poziții, o serie de senatori republicani au dorit să fie consultați în cele din urmă. Lisa Murkowski, senatoarea din Alaska, a afirmat joi în cadrul unei dezbateri în plen că intenționează să propună acordarea unei autorizații limitate pentru utilizarea forței militare atunci când Senatul va relua activitatea după o pauză de șapte zile, în cazul în care administrația nu va fi prezentat până atunci ceea ce ea consideră a fi un „plan credibil”.

Limitările unei intervenții militare prelungite au fost subliniate de Murkowski, care a afirmat că responsabilitatea clară este esențială pentru astfel de acțiuni.
Potrivit acesteia,

„Nu cred că ar trebui să ne angajăm într-o acţiune militară pe termen nelimitat fără o responsabilitate clară”

,
adăugând că Congresul are un rol important în această chestiune, după cum

„Congresul are un rol”

.

Anumi membri ai partidului republican doresc ca Congresul să aibă loc un vot în urma acțiunii recente. Întrebarea privind implicarea militară a devenit un subiect de discuție aprinsă.

De mai multe săptămâni, un grup de senatori republicani au avertizat că, inevitabil, Congresul va fi nevoit să-și afirme autoritatea în ceea ce privește războiul. În acest context, senatoarea Susan Collins din Maine a decis joi să se alăture opoziției și să voteze pentru oprirea conflictului. Într-un comunicat, ea a exprimat dorința de a vedea o strategie clară care să pună capăt războiului cu Iranul.

Limitările puterii președintelui în postura de comandant suprem au fost subliniate de Collins, care a precizat că 60 de zile reprezintă o perioadă determinată după care se impune o nouă evaluare.
Această perioadă nu este o recomandare, ci mai degrabă o exigență clară, a adăugat ea.

În plus față de Collins și Murkowski, senatorii republicani precum John Curtis din Utah, Thom Tillis din Carolina de Nord și Josh Hawley din Missouri, și-au exprimat intenția de a cere un vot în viitorul apropiat.

• Printre aceștia se numără John Curtis din Utah,
• Thom Tillis din Carolina de Nord,
• și Josh Hawley din Missouri.

Acești senatori, alături de Collins și Murkowski, au menționat în ultimele săptămâni că doresc să se organizeze un vot.

Curtis a declarat că nu este de acord cu alocarea de fonduri suplimentare pentru război atâta timp cât Congresul nu a votat pentru a conferi o astfel de autorizație.

„Este timpul ca atât administraţia, cât şi Congresul să ia decizii – şi acest lucru se poate întâmpla în colaborare, nu în conflict”

,
a afirmat el, subliniind necesitatea unei abordări comune.

Thune a propus Casei Albe să crească frecvența informărilor și a reuniunilor cu reprezentanții legislativi pentru a menține sprijinul Congresului.

„Evident, primirea de informaţii de la conducerea noastră militară într-un ritm oarecum regulat cred că va fi utilă în ceea ce priveşte formarea opiniilor membrilor noştri cu privire la cât de confortabili se simt cu tot ceea ce se întâmplă acolo şi cu direcţia în care se îndreaptă lucrurile”

, a afirmat Thune.

Președintele Trump a negat că există o perioadă specifică pe care ar trebui să o respecte. Declarația a fost făcută în legătură cu un posibil termen limită. Nu a oferit detalii suplimentare.

Conform legislației în vigoare, un mandat special acordat în 1973 reglementează perioada în care un președinte poate iniția acțiuni militare fără aprobarea Congresului.
Această reglementare stipulează că, după 60 de zile calendaristice de la notificarea oficială a Congresului cu privire la implicarea SUA în operațiuni militare, președintele trebuie fie să încheie campania militară, fie să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor.
În plus, administrația prezidențială are posibilitatea de a utiliza o perioadă suplimentară de 30 de zile pentru retragerea în siguranță a forțelor, însă acest proces necesită notificarea în avans a Congresului.

Vineri se încheie o perioadă de 60 de zile, însă Pete Hegseth, secretar al apărării, a afirmat joi, în timpul unei audieri:

„Ne aflăm într-un armistiţiu în acest moment, ceea ce, după înţelegerea noastră, înseamnă că ceasul de 60 de zile se opreşte sau se întrerupe”

Potrivit informațiilor, un reprezentant de rang înalt al administrației a făcut o declarație anonimă cu privire la încheierea conflictului, afirmând că ostilitățile declanșate sâmbătă, 28 februarie au încetat, în conformitate cu legea privind puterile de război.

„Ostilitățile care au început sâmbătă, 28 februarie, s-au încheiat”

a declarat oficialul.
Acesta a adăugat că armata SUA și Iranul nu au mai întreprins acțiuni ostile de la armistițiul de două săptămâni care a intrat în vigoare pe 7 aprilie.

În ciuda faptului că Iranul continuă să exercite control asupra Strâmtorii Ormuz, administrația SUA susține această poziție, în timp ce Marina Statelor Unite ale Americii menține o blocadă pentru a preveni ieșirea în larg a petrolierelor iraniene.

Reacția promptă a venit din partea democraților, care au contestato ideea că data de 1 mai reprezintă un termen limită real.
În cadrul unei audieri, senatorului Tim Kaine din Virginia i-a adresat o remarcă lui Hegseth:

Nu cred că legea ar susţine acest lucru

.

În urma unui armistiţiu, potrivit senatorului Adam Schiff, un democrat din California, forţele militare continuă să utilizeze nave de război şi resurse suplimentare, chiar dacă acţiunile de bombardare împotriva Iranului au fost sistate.

Declarația lui Schiff a venit ca o reacție la situația creată, el afirmând:

„Încetarea utilizării unor forţe în timp ce se utilizează altele nu opreşte cumva ceasul”

.
Această afirmație a fost făcută în contextul discuțiilor despre Schiff.

Reprezentantul Adam Smith, cel mai înalt oficial democrat în cadrul Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanţilor, a exprimat scepticismul său cu privire la decizia administraţiei Trump de a respecta legea, într-o declaraţie acordată The Associated Press.

„Există aşteptarea ca administraţia Trump să respecte legea? Eu nu am această aşteptare”

, a afirmat el. Această poziţie nu a constituit o surpriză pentru democratul care monitorizează activităţile armatei.