
Vineri, Donald Trump, președintele Statelor Unite, a formulat critici severe la adresa partenerilor din NATO, susținând că aceștia nu au adus contribuții adecvate pentru protejarea securității în regiunea Orientului Mijlociu și că ar fi reticenți în a participa la protecția Strâmtorii Hormuz, o zonă extrem de importantă pentru transportul global de petrol.
În contextul unei majorări rapide a costurilor combustibililor, alianța transatlantică se confruntă cu noi provocări, generate de afirmații care readuc în atenție tensiunile existente. Acestea ies la iveală într-un moment crucial, când guvernul SUA își revendică succesul militar împotriva Iranului, luând această poziție în mod independent.
La trei săptămâni de la izbucnirea conflictului armat cu Iranul, declarațiile liderului de la Casa Albă au generat un nou val de tensiuni, mai ales după ce prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, provocând perturbări majore în traficul prin Strâmtoarea Hormuz. Trump a criticat aliații europeni, susținând că aceștia, deși beneficiază indirect de pe urma eforturilor de securizare a regiunii, au optat să nu se implice într-o operațiune militară pe care el o caracterizează ca fiind relativ simplă și cu riscuri minime.
Președintele american a afirmat că NATO se transformă într-un tigru de hârtie în absența SUA. El a adăugat că anumite țări nu au dorit să participe la eforturile de a limita puterea nucleară a Iranului. Acum, după ce conflictul a fost soluționat din punct de vedere militar, cu un nivel scăzut de risc pentru acestea, ele se declară nemulțumite de costurile ridicate ale petrolului, pe care sunt obligate să le suporte. În același timp, refuză să contribuie la operațiuni menite să asigure libera circulație prin Strâmtoarea Hormuz, o manevră militară relativ simplă care stă la baza majorării prețurilor la petrol și care implică un risc minim pentru ele.
„Sunt lași, iar noi vom ține minte!”
a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare.
Președintele Statelor Unite a formulat critici severe la adresa partenerilor din NATO.
În urma solicitărilor recente ale lui mai multor oficiali europeni pentru consolidarea demersurilor diplomatice menite să dezamorseze criza din Golf și să stabilizeze tarifele energetice care afectează în mod direct economiile europene, au apărut noi preocupări. Pe ordinea de zi a NATO figurează, de asemenea, posibilitatea organizării unei operațiuni de protecție a navelor comerciale care traversează Strâmtoarea Hormuz. Discuțiile pe această temă au avut loc în cadrul alianței.
Țara noastră a aprobat punerea la dispoziția SUA a două baze aeriene, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, pentru următoarele 3 luni de conflict.
În ce mod Europa a contribuit până în prezent la sprijinirea lui Trump este o întrebare care rămâne fără răspuns explicit, însă Trump a considerat că toți aliații NATO sunt lași și că această percepție va fi reținută. Fără contribuția Statelor Unite ale Americii, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este descrisă ca fiind un tigru de hârtie.
În urma unui acord, România a pus la dispoziția SUA două baze militare aeriene, și anume Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, pentru o perioadă de trei luni de la începutul conflictului. De asemenea, Regatul Unit a decis să acorde permisiunea pentru utilizarea infrastructurii sale militare, după o perioadă de reticență inițială, cu anumite rezerve și limitări privind utilizarea în scopuri strict defensive.
În timp ce Portugalia a acordat permisiunea pentru utilizarea bazei militare Lajes din Azore pentru escală și alimentare, acest sprijin oferit este similar ca natură, însă are loc la o distanță mai mare de zona conflictului și prezintă mai puțină expunere politică. Franța, pe de altă parte, a permis prezența unor avioane americane pe teritoriul său național, impunând însă o restricție clară: aceste aeronave nu au voie să ia parte în mod direct la operațiunile militare împotriva Iranului, fapt ce demonstrează o abordare considerabil mai prudentă.
Simultan, trebuie subliniat că o parte considerabilă a statelor europene a adoptat o abordare contrară. Spania a interzis în mod expres utilizarea infrastructurii sale militare pentru efectuarea de atacuri împotriva Iranului, motivând această decizie prin îndoieli privind legalitatea și prin absența unui mandat internațional clar. În același timp, alte țări europene importante, cum ar fi Germania și Italia, nu au acordat acces direct la bazele lor militare pentru operațiuni ofensive, optând în schimb pentru un sprijin mai degrabă politic și defensiv.
La un nou val de critici, președintele american revine la un stil de discurs caracteristic primilor ani de mandat, perioadă în care a ridicat în mod frecvent problema valorii adăugate a alianței pentru SUA și a îndemnat partenerii europeni să majoreze sprijinul financiar pentru apărarea colectivă. În prezent însă, nemulțumirile sale privesc direct participarea militară într-un teatru de operațiuni activ și dominanța asupra unor căi maritime cheie, tocmai atunci când costurile carburanților au un impact puternic asupra economiilor de pe ambele continente.
COMENTARII / 0