Trump în criză energetică: producția de petrol afectată de tensiunile cu Iranul

Președintele american Donald Trump se confruntă cu o nouă provocare dificilă în urma escaladării conflictului din Iran, care a afectat puternic producția mondială de petrol. Atacul israelian asupra celui mai mare câmp de gaze naturale din Iran a declanșat o serie de represalii din partea Teheranului, care a lovit infrastructura energetică din Golful Persic. Această situație a determinat Casa Albă să ia măsuri de urgență pentru a proteja economia americană.

Într-o postare pe rețelele sociale, președintele Trump a declarat că SUA nu au avut cunoștință în prealabil despre planul Israelului de a ataca Iranul, avertizând în același timp că el însuși ar putea viza Iranul dacă campania de represalii a acestuia va continua. Cu toate acestea, persoane familiarizate cu eforturile de coordonare au declarat că, deși SUA nu au participat la atac, au fost informate cu privire la plan.

Conflictul a avut deja un impact semnificativ asupra economiei globale, cu prețul mediu al benzinei fără plumb crescând cu peste 80 de cenți pe galon, potrivit sondajului național realizat de AAA. Țițeiul Brent a atins 119 dolari pe baril, iar prețurile europene la gazele naturale au înregistrat o creștere de până la 35%. Agenția Internațională pentru Energie a calificat războiul drept cea mai mare întrerupere a aprovizionării din istoria pieței petrolului.

Citește șiApartamente de lux pentru deținuții bogați, în închisorile din Indonezia. Mai mulți oficiali sunt anchetați

• Președintele Trump a recunoscut că administrația sa va solicita cel puțin 200 de miliarde de dolari pentru a duce războiul.
• Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a acceptat cererea lui Trump de a amâna viitoarele atacuri asupra unor obiective similare.
• În Europa, liderii care s-au consultat cu președintele în ultimele zile și-au exprimat frustrarea față de faptul că acesta nu este dispus sau nu este capabil să stabilească criterii clare cu privire la momentul în care crede că ostilitățile se vor încheia.

Pe fondul acestor evoluții, Trump a declarat că armata iraniană a fost complet distrusă, dar a recunoscut că câteva mine și rachete pot provoca haos în aprovizionarea globală cu energie. Un înalt oficial european a declarat că dorința evidentă a lui Trump de a găsi o cale de ieșire pare din ce în ce mai în contradicție cu escaladarea conflictului de pe teren.

Ideea preluării controlului asupra principalului centru de export de petrol al Iranului, Insula Kharg, a câștigat teren în rândul unor consilieri ai lui Trump. Cu toate acestea, există și riscul ca guvernul iranian să distrugă chiar el instalațiile petroliere dacă ar simți că SUA încearcă să preia controlul.

Conflictul a dat peste cap și planurile lui Trump, amânate acum, privind un viitor summit cu China. Chiar dacă oficialii americani insistă că au recunoscut potențialul de perturbare – iar Trump susține că prețurile mai mari la energie sunt un preț justificabil pentru înlăturarea unui regim iranian care a terorizat regiunea timp de decenii – aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol rămân paralizate.

Președintele Trump și întreaga sa echipă din domeniul energiei nu erau în necunoștință de cauză cu privire la faptul că vor exista perturbări pe termen scurt ale aprovizionării cu petrol și gaze în timpul operațiunilor în curs din Iran și au planificat aceste perturbări temporare, foarte anticipate.

Singura soluție reală și pe deplin eficientă este repunerea în funcțiune a petrolierelor. În primele zile ale războiului, unii consilieri ai lui Trump au considerat că rutele alternative ale conductelor, care permiteau Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite să ocolească strâmtoarea, ar limita impactul asupra pieței.