Încheierea practic a conflictului a fost susținută și de către Pete Hegseth, secretarul Apărării, în cadrul unei audieri desfășurate în Senat, unde a declarat că armistițiul a avut efectul de a suspenda operațiunile militare. În baza acestei interpretări, administrația Trump nu mai este, în mod teoretic, obligată să se supună termenului impus de legislația americană privind autorizarea acțiunilor militare prelungite, după cum relatează Associated Press.
Este considerat un armistițiu definitiv care pune capăt ostilităților dintre Administrația Trump și Iran, după cum s-a afirmat.
Un înalt funcționar al administrației, vorbind în condițiile anonimatului, a informat că ostilitățile declanșate la data de 28 februarie au luat sfârșit.
Faptele confirmă că, de la armistițiul de două săptămâni intrat în vigoare pe 7 aprilie, nici armata americană, nici forțele iraniene nu au mai deschis focul unul împotriva celuilalt.
În ciuda unor evoluții recente, Iranul păstrează o poziție dominantă în regiune, exercitându-și în continuare influența asupra Strâmtorii Ormuz, arteră vitală pentru traficul naval internațional.
În același timp, forțele navale ale SUA mențin o prezență fermă în zonă, implementând o strategie de restricționare a activității maritime pentru a limita exporturile de petrol iranian.
Această situație reflectă o realitate complexă și încărcată de tensiuni pe scena geopolitică actuală.
Conform legislației ce reglementează puterile de război, Donald Trump era obligat să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea acțiunilor militare până în ziua de vineri, sau să înceteze operațiunile.
Rezoluția prevede, de asemenea, posibilitatea unei prelungiri cu 30 de zile.
Un conflict de natură politică are loc în prezent la Washington.
În mod repetat, reprezentanții partidului Democrat au solicitat autorizarea formală a administrației pentru conflictul din Iran. Odată cu apropierea termenului de 60 de zile, sprijinul unor republicani, care inițial au sprijinit intervenția, începe să se estompeze, ei solicitând acum implicarea Congresului în cazul unui conflict prelungit.
Termenul impus nu reprezintă un sfat, ci mai degrabă o necesitate stringentă, a afirmat senatoarea republicană Susan Collins, care a susținut o inițiativă legislativă menită să înceteze operațiunile militare în cazul în care Congresul nu și-a dat acordul. Collins a atras atenția că orice prelungire a conflictului trebuie să se bazeze pe o misiune clară, obiective realiste și o strategie bine definită.
Au izbucnit disputele juridice în urma declarației recente.
Experții în drept constituțional și securitate consideră că interpretarea administrației reprezintă o extindere semnificativă a modului în care a fost aplicată legea din 1973.
Afirmația făcută de către expertul în drept constituțional și securitate națională, Katherine Yon Ebright, de la Centrul Brennan pentru Justiție, afiliat Universității New York, a fost una foarte clară.
„Nimic din textul sau logica acestei legi nu sugerează că termenul de 60 de zile poate fi suspendat sau oprit”
, a declarat ea.
Această declarație subliniază poziția sa fermă cu privire la această lege și termenul specific asociat ei.
Încheierea operațiunii denumite Pasajul Epic a fost anunțată recent.
Fostul membru al Consiliului de Securitate Națională, Richard Goldberg, a venit cu o sugestie pentru o nouă misiune, supranumită „Epic Passage”, care vizează restabilirea accesului nestingherit prin Strâmtoarea Ormuz și garantarea libertății de navigație, păstrând în același timp posibilitatea unor intervenții militare agresive.
Anterior, președinți americani au afirmat că anumite acțiuni militare nu sunt supuse legii privind puterile de război, motivând prin limitarile și intensitatea scăzută a operațiunilor.
Cu toate acestea, experții consideră că conflictul cu Iranul prezintă o amploare care îngreunează o astfel de argumentare.
COMENTARII / 0