Înainte de sosirea Mark Rutte, președintele NATO, la Washington în cursul acestei luni, oficialii au elaborat o inițiativă care evaluează aportul statelor membre la alianță și le grupează în funcție de anumite criterii, după cum afirmă trei diplomați europeni și un oficial american din apărare care au cunoștință despre plan.
Potrivit unor surse familiare cu planul, un proiect aflat în lucru înainte de sosirea Mark Rutte, liderul NATO, la Washington în cursul lunii actuale, evaluează aportul financiar al statelor membre și îi încadrează în diferite grupuri, după cum relatează trei diplomați europeni și un responsabil american în domeniul apărării.
Se înregistrează un nou indiciu că Donald Trump are de gând să-și respecte avertismentele adresate partenerilor care nu-i îndeplinesc cerințele. Acest fapt constituie o nouă provocare pentru o alianță deja zdruncinată, care a suportat deja criticile lui Trump — de la solicitarea sa de a incorpora Groenlanda și până la declarația sa privind posibilitatea unei retrageri complete din acord.
Citește șiGrindeanu: Pensiile sunt îngheţate de doi ani, nu e normal. Trebuie să schimbăm urgent direcţia greşită a ţării
Este cel mai recent semn că președintele Donald Trump intenționează să-și pună în aplicare amenințările împotriva aliaților care nu se conformează dorințelor sale. Și este un alt punct de presiune asupra alianței din ce în ce mai fragilă, care a fost lovită de atacurile lui Trump — de la presiunea sa de a anexa Groenlanda până la avertismentul său privind o retragere completă din pact
scrie POLITICO.
În luna decembrie, Pete Hegseth, în calitatea sa de Secretar al Apărării, a prezentat o concepție generală. Țările care sunt considerate aliați exemplari pentru că își consolidează eforturile, printre care Israelul, Coreea de Sud, Polonia, Germania din ce în ce mai mult, țările baltice și alte state, vor avea parte de un tratament preferențial din partea Statelor Unite. După cum a afirmat,
„Aliații care încă nu își îndeplinesc partea lor de apărare colectivă vor suporta consecințele”
, în timp ce cei care acționează exemplar vor primi o favoare specială în schimbul eforturilor depuse.
Spania a intrat deja în vizorul administrației Trump după ce a respins obiectivul NATO de 5% din PIB pentru apărare, stabilit la summitul de la Haga.
Țările care urmează să primească un sprijin financiar semnificativ sunt România și Polonia, care au fost identificate ca fiind printre principalii destinatari ai ajutorului.
Conform unui diplomat, lista în cauză pare să fie inspirată din această idee. Persoana menționată a afirmat că Casa Albă are o listă care include atât țările model, cât și pe cele care nu se comportă corespunzător, sugerând că procesul de selecție se bazează pe același principiu.
În eventualitatea unei retrageri a forțelor militare americane din Europa, opțiunile viabile sunt extrem de limitate, ceea ce sugerează că orice strategie ar implica, probabil, regruparea acestora dintr-o locație în alta. O astfel de manevră ar putea implica cheltuieli semnificative și ar putea dura considerabil.
În prezent, nu se cunosc detalii despre care țări ar putea fi incluse în fiecare categorie și nici dacă Mark Rutte este la curent cu această propunere. Pe de altă parte, România și Polonia ar putea fi printre țările care primesc cele mai mari avantaje, datorită relațiilor solide pe care le mențin cu administrația americană actuală și a deschiderii lor către o prezență militară extinsă a SUA.
Pe teritoriul său, România și-a demonstrat angajamentul față de securitatea regională prin extinderea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, care a devenit un punct strategic pentru operațiunile SUA în regiune, inclusiv în Orientul Mijlociu. Guvernul polonez, unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de apărare al NATO, suportă deja în mare parte cheltuielile pentru staționarea a circa 10.000 de militari americani pe teritoriul său. Această bază aeriană românească are acum capacitatea de a găzdui un număr suplimentar de trupe americane.
Inițial, Hegseth a recurs la sintagma „aliați exemplari” pentru a descrie partenerii din cadrul NATO care și-au augmentat cheltuielile pentru apărare conform obiectivelor de 5% promovate de Trump în cadrul alianței. Această noțiune a fost menționată și în Strategia de Apărare Națională prezentată în ianuarie de către oficiali.
Potrivit unui anunț recent făcut de Pentagon, Departamentul Apărării va acorda o atenție deosebită colaborării cu acele țări membre care respectă angajamentele asumate în cadrul apărării colective. Accentul va fi pus pe sprijinirea acestor parteneri pe măsură ce aceștia își consolidează eforturile dedicate protecției intereselor comune. În același timp, această abordare va avea ca scop crearea unor stimulente care să încurajeze și alte națiuni să își îndeplinească obligațiile.
Potrivit unor oficiali europeni familiarizați cu planul, SUA ar putea lua în considerare retragerea trupelor, oprirea exercițiilor comune sau sistarea vânzărilor militare către aliații considerați nesatisfăcători, în favoarea celor exemplari. Un termen similar, și anume „aliat model”, a fost folosit de Hegseth în discuțiile purtate cu reprezentanții NATO, după cum a relatat un al treilea diplomat european.
Administrația Trump are Spania în atenție, potrivit unor surse.
Acest demers i-ar oferi Trump posibilitatea de a distinge între statele membre care au sprijinit inițiativele SUA în Iran, precum oprirea blocadei impuse de Teheran în Strâmtoarea Hormuz și acordarea accesului la facilitățile militare, și cele care nu au oferit acest sprijin.
În contextul în care România și alte câteva state mai mici au acordat permisiunea SUA de a-și utiliza bazele aeriene, Spania și alte națiuni aliate, printre care Marea Britanie și Franța, au optat fie pentru refuzul, fie pentru amânarea solicitărilor de asistență formulate de SUA. Pe de altă parte, și Bulgaria a oferit sprijin, însă într-o manieră mai discretă, pentru operațiunile logistice desfășurate de SUA în Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, țările din regiunea baltică, și anume Estonia, Letonia și Lituania, împreună cu Polonia, au primit laude din partea oficialilor americani pentru cheltuielile militare considerabile.
Potrivit Elbridge Colby, un înalt oficial de la Pentagon, președintele Trump se așteaptă ca statele membre să majoreze sprijinul financiar pentru protecția unor regiuni strategice, inclusiv o rută maritimă cheie din Orientul Mijlociu.
În ciuda acestui fapt, propunerea de a impune sancțiuni asupra unor aliați NATO din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord ridică îngrijorări fără precedent și se lovește de opoziția unor membri ai Congresului Statelor Unite ale Americii. Senatorul Roger Wicker a tras un semnal de alarmă, afirmând că astfel de declarații ar putea avea repercusiuni nefaste asupra colaborării dintre statele aliate, reliefând în același timp avantajele politice, strategice și morale pe care le oferă această alianță.
Simultan, unii foști oficiali sunt de părere că administrația Trump se confruntă cu o lipsă de resurse pentru a iniția un nou conflict cu Europa, având în vedere războiul în curs și multiplele crize existente deja.
COMENTARII / 0